PLANTELE MEDICINALE - panaceu sau otrava ?

Plantele medicinale folosite în exces şi fără o cunoaştere exactă a acestora precum şi a efectelor adeverse, poate avea consecinte grave, chiar letale pentru om.
Între cantitatea care vindecă şi cea care care daunează este un prag infim care poate fi trecut uşor  de către cei care neglijează faptul că plantele medicinale pot într-adevăr să ucidă.

Asta nu înseamnă să nu mai folosim plantele medicinale, numai că e bine să se aibă în vedere că, în practică, se întâlnesc şi plante care au un potenţial de toxicitate crescut şi care, folosite fără îndrumarea medicului, pot provoca diferite afecţiuni grave .

 Arnică (Arnica montana) – toată planta

Greaţă, vărsături gastralgii, ameţeală, diaree, hemoragii. Paralizant spinal, moartea survine prin asfixie 

Brânduşă de toamnă (Colchicum autumnale) – toată planta

Arsuri şi mîncărimi în gură şi faringe, urmate după 5-6 ore de vărsături, dureri puter­nice abdominale, diaree pu­ternică.Hematurie, poliurie urmată de anurie; dispnee, cianoză, tahicardie, colaps, puls nere­gulat, tremurături musculare ; Doza mortală este 5 g seminţe. Paralizia centrilor respiratori produce moartea.

 Călin (Viburnum opulus) – fructe

Greaţă, vărsături, diaree, som­nolenţă, apatie.

 Cetină de negi (Juniperus sabina)- partea aeriană

Extern iritant pentru piele şi mucoase, provocînd ulceraţii. Intern: vărsături şi scaune violente, iritant gastrointestinal şi al organelor genitale, producînd congestii puternice, hepatonefrite, comă şi moarte.

 Cimişir (Buxus sempervirens) – frunze

Greaţă, vărsături, diaree, ex­citaţie,   tulburări   nervoase, diminuarea   sensibilităţii   şi motilitaţii, paralizie

 Cucuta (Cicuta virosa) – toata planta

Greaţă,  vărsături,  tulburări auditive  şi vizuale,   orbire, mers   dezordonat,   diminua­rea sensibilităţii şi motilității paralizia muşchilor dia­fragmei, paralizie respiratorie, moarte.

 Degeţel (Digitalis sp.) – partea aeriană

Anorexie, bradicardie, gre­ţuri, vărsături, colici intesti­nale, aritmie cardiacă, extrasistole, bloc cardiac, fibri­laţie ventriculară, delir, con­vulsie,  comă,  moarte.

 Dracilă (Berberis vulgaris) – scoarţa

Greaţă, vărsături, colici ab­dominale, uneori însoţite de scaune apoase

 Ferigă (Dryopteris filix-mas) - în special  rizomii şi părţile aeriene

Greaţă, vărsături, dureri ab­dominale; ameţeli, convulsii, cefalee, psihoze şi alteraţie de nerv  optic; anemie hemolitică,    hepatită,  albuminurie, sincope.

 Iederă (Hedera helix) – în special fructele

Greaţă, vărsături, colici intes­tinale, diaree puternică; prurit (mîncărime) fructele pro­duc intoxicaţii

 Lăcrămioare (Convallaria majalis) – toata planta

Greţuri, vărsături, colici in­testinale. Contracţii cardiace neregulate, spasme ale muş­chilor respiratori, fibrilaţie ventriculară, accelerarea pul­sului, apoi scăderea presiunii arteriale, respiraţie foarte len­tă şi profundă, delir, comă, oprirea inimii în sistolă.

 Mac (Papaver somniferum) - Părţile  aeriene  ale  plantei mai puţin   seminţele   mature

Excitaţie, euforie, apoi vărsă­turi, depresiune, anxietate cu mioză puternică, bradicardie bradipnee urmată de tulbu­rări profunde respiratorii şi cianoză. Halucinaţii, transpi­raţii  reci   şi  privire   fixă. Pareză generală eventual con­vulsie prin  asfixie.  Pareze urinare, oligurie. Somnolenţă, comă, cu respiraţie foarte pro­fundă. Moarte. 

Mărul-lupului  (Aristolochia clematitis) – în special fructele şi seminţele

Greaţă, vărsături, scaune dese, uneori sanguinolente, intoxicaţii grave

 Mătrăgună (Atropa belladonna) – toată planta

Uscarea gurii, faringelui, sete puternică; dilatarea pupilei, insensibilitate la lumină; slă­biciune musculară, ameţeală; cefalee, delir erotic, veselie exagerată, uneori acces de furie; pierderea memoriei şi cunoştinţei, diminuarea sen­sibilităţii, accelerarea pulsu­lui şi respiraţiei, halucinaţii.

 Nemţisor (Delphinium  consolida) – părţile aeriene ale plantei

În cantităţi mari produce greaţă şi vărsături; colici puternice intestinale, tremurături, senzaţie de frig, aste­nie, apoi paralizie musculară, paralizie respiratorie şi car­diacă.

 Omag (Aconitum species) - toată planta

Greaţă, vomă, salivaţie, sen­zaţie de arsură şi acreală în gură,  pe limbă şi faringe, furnicături în tot corpul, adinamia, midriază, halucinaţii colorate urmate de abolirea văzului şi auzului, cianoză, respiraţie neregulată, oprirea respiraţiei apoi a inimii în diastolă.  Inteligenţa rămîne nealterată pînă la sfîrşit.

 Pedicuţă (Lycopodium clavatum) – partea aeriană

Sporii nu sînt toxici. Părţile aeriene ale plantei, datorită alcaloizilor, pot produce văr­sături şi salivaţie puternică, în doze mai mari produce convulsii puternice, paralizia nervilor motori, comă, moar­tea  survenită  prin  asfixie.

 Pelin (Artemisia absinthium) – partea aeriană

Greaţă, ameţeli, vărsături, tremurături ale membrelor, convulsii violente epileptiforme, evacuări involuntare, pierderea cunoştinţei, respi­raţie profundă, zgomotoasă; halucinaţii; doze ridicate pot produce moartea

 Ricin (Ricinus communis) – seminţe

Gastroenterite hemoragice, fenomene de nefrită, hepatită, colaps, spasme musculare

 Rostopască (Chelidonium majus) – toată planta

Tulburări nervoase şi diges­tive (greaţă, vărsături, gastralgii, diaree) hematurie, comă, moartea survenind prin pa­ralizia  centrilor  respiratori. Pulberea plantei uscate este iritantă pentru ochi şi poate fi absorbită pe cale respira­torie, ducînd la fenomenele toxice descrise. Sucul plantei (latexul) este de asemenea iritant pentru ochi.

 Soc (Sambucus nigra) – scoarţa

În doze mari poliurie, diaree, greaţă şi vărsături. Frunzele dar mai ales florile proaspete, aplicate pe piele provoacă o iritatie puternică cu eritem

 Spânz (Helleborus purpurascens) – în special rizomii

Salivaţie,   greaţă,   vărsături repetate, dificultăţi la înghi­ţire, colici abdominale, diaree, ameţeli, senzaţie de greutate exagerată a capului, adinamie, sughiţuri,  tremurături,  con­vulsii tetaniforme, midriază, slăbirea şi rărirea pulsului, dispnee, somnolenţă, moarte.

 Stirigoaie (Veratrum album) – toată planta

Senzaţie de arsură a căilor digestive superioare, apoi anestezie, salivaţie, sete, vărsă­turi, dureri abdominale; tremurături, prurit, senzaţie de frig, astenie musculară; hipotensiune, dispnee cu bradipnee, colaps grav, paralizie respira­torie şi cardiacă 

 Tătăneasă (Symphytum officinale) - toată planta

paralizie centrala si leziuni hepatice severe

 Vâsc (Viscum album) – toată planta

Paralizie bulbară, aritmie, stop cardiac şi respirator. Cel mai toxic este vîscul recoltat de pe speciile genului Populus

 Vârnanţ (Ruta graveolens) - toată planta

 Gastroenterite   grave,   exci­taţie urmată de depresiune, hipotermie, puls lent,  poliurie, inflamarea uterului, he­moragii uterine puternice, tul­burări senzoriale, somnolenţă, comă, moarte

 Zârnă (Solanum nigrum) – toată planta

Greaţă, vomă, midriază, ha­lucinaţii   vizuale,   ameţeală, astenie. Creşterea diurezei şi transpiraţiei, tulburări ale sis­temului nervos central. Para­lizia activităţii cardiace  şi respiratorii, adinamie, colaps

DRAGOBETE Plante folosite in ritualuri magice

Despre sarbatoarea dragostei _Dragobetele _ s-a scris in nenumarate randuri asa ca nu o sa ma opresc la semnificatia acestei zile ci o sa va prezint cateva plante considerate “miraculoase” si folosite in diverse descantece, farmece si vraji de dragoste. Intreg poecesul se desfasura in mod ritualic persoanele care culegeau plantele trebuiau sa fie curate sufleteste si trupeste, sa spuna anumite cuvinte magice, sa aiba o anumita tinuta vestimentara, sa-i ofere pamantului dupa care a fost culeasa planta  paine, sare si apa. Locul de unde se puteau culege plantele trebuia de asemenea sa fie unul deosebit (neumblat de oameni, acolo unde nu se aud cainii latrand).

Cuvintele spuse in soapta erau: "Intorcatoare, Intorcatoare,/ Cum te invarti tu dupa soare,/ Soarele dupa tine,/ Toti baietii dupa mine!". O alta practica a tinerelor si femeilor era aceea de a merge noaptea, la anumite sarbatori, la un loc departat si curat si sa se tavaleasca in iarba, ca sa fie dragastoase tot anul.

BUSUIOCUL

Busuiocul este, poate, una dintre cele mai cunoscute plante ale carei puteri magice sunt invocate de fete si de feciori pentru a-i ajuta in dragoste. Odata, demult, un baiat si o fata se iubeau mult. Dar intr-o zi fata moare. Flacaul statea la mormantul ei si plangea. Pe mormantul fetei a inceput sa creasca o floare cu un miros frumos. De atunci, floarea poarta numele iubitului fetei moarte: Busuioc. Busuiocul are un fel de putere hipnotizatoare: "Floricea de busuioc,/ Ce opreste mandru-n loc" sau "Si sa cati murgule-n zori/ Sa-mi gasesti vreo doua flori/ Si la cap, si la picioare/Sa-mi sadesti cate o floare./Una floare de bujor,/ Ce pare ca arde-n dor,/Si alta de busuioc,/Ce opreste mandra-n loc". Citatele ii aprtin etnologului Simion Fl. Marian si au fost publicate in lucrarea "Botanica romaneasca" .

MATRAGUNA, IMPARATEASA PLANTELOR

Otrava sau elixir? Depinde de ceea ce iti doresti. Matraguna este in panteonul romanesc personificarea unei plante folosite inca din Antichitate si pana in zilele noastre, de medicina empirica, pentru efectele ei miraculoase. Matraguna mai poarta numele de Cireasa Lupului, Marea Doamna, Imparateasa, Imparateasa ierburilor. Este invocata pentru dragoste, casatorie, dar si pentru bogatie, fericire sau, dimpotriva, sa desparta dragostele, sa semene ura, dusmanie, saracie. Pentru a avea matraguna, trebuia respectat un ritual strict. Descantatoarea mergea, curata trupeste si sufleteste, in padure, departe de sat, acolo unde nu se aud nici caini, nici pisici, nici cocosii cantand, cauta matraguna, o fixa cu privirea si o insemna cu fir rosu. Apoi, femeia se intorcea in sat si astepta timpul favorabil culegerii. De obicei, matraguna aleasa era culeasa intr-o zi de marti, iar culegatoarea mergea singura sau insotita de cele sau cei care aveau nevoie de ajutorul matragunei - fetele nemaritate, nevestele lipsite de dragostea barbatilor. La matraguna insemnata mergeau inainte de ivirea zorilor, pe tacute sau pe nemancate. O salutau cu respect, "Buna dimineata, Doamna Mare", se dezbracau, se despleteau, se inchinau in fata ei, se roteau in jurul ei. Cuplurile feminine se imbratisau, se mangaiau, mimau actul sexual in timp ce descantatoarea o roaga cu blandete: "Matraguna, Doamna buna,/ Nu te iau de bolunzit,/ Ci te iau de indragostit;/ Nu te iau sa bolunzesti..." Altul era descantecul pentru fetele nejucate de feciori, pentru invrajbire intre oameni. Cand matragunei i se cerea sa casatoreasca tinerii, se simula veselia si voia-buna, cand era luata pentru vraji de urat si despartit, se mimau supararea si cearta. Dupa stabilirea scopului pentru care era furata pamantului, matraguna era smulsa din pamant, iar locul care o ajutase sa creasca era rasplatit cu paine, sare, un ban de argint, miere, vin. Ritualul se incheia astfel: culegatoarele se intorceau in sat in tacere, nu se uitau inapoi, nu spuneau vorbe urate, evitau intalnirea cu alte persoane. Matraguna, adusa acasa, era sacra, se pastra la loc de cinste, la icoana.

CICOAREA

Iata o alta personificare a unei plante folosite ca leac de dragoste. Cicoarea creste prin fanete, locuri virane si pe marginea drumurilor. Are multe intrebuintari in medicina populara si este invocata in farmece de fetele necasatorite. Cicoarea este cea care va pune pe jar inimile petitorilor. Este indragita in special de tinere care o pun sub capatai, impreuna cu camasa celui dorit, sa le spuna in vis ursita. Sau, alta metoda, fetele se afumau, se spalau cu floare de cicoare sa le scape de urat si de farmecele vrajitoarelor: "Frunzulita trei cicori,/ Fusei la trei vrajitori,/ Toate trei mi-au spus ca mor!/ Numai una ochesica,/ Aia-mi spusa sa n-am frica".
Cicoarea apare intr-o legenda ca Zana Florilor, care se spala cu roua inainte de rasaritul soarelui pentru a nu fi vazuta de nimeni. Fiind vazuta intr-o zi de Soare, acesta a trimis doi luceferi sa o peteasca. Zana il refuza si Soarele, suparat, o transforma in floare de cicoare.

ALTE PLANTE MIRACULOASE

Buhaiul de balta (boul de balta) este o personificare a unei plante mici (Listera ovata) din familia Orchidaceae, care creste prin paduri si pasuni umede. Rizomul, scos din pamant, este macinat si pus in taratele vacilor pentru a stimuli rutul. In ceea ce priveste puterile sale in domeniul dragostei, in tinuturile Neamtului, buhaiul de balta  era pus in apa de baie a fetelor, care ii cereau sa le ajute sa fie placute de baieti si sa se marite cat mai curand. Sulfina are si ea puteri miraculoase. Este o planta invocata in descantecele de dragoste, in special in cele de aflare a ursitei. Este utilizata si in medicina populara, dar si pentru vopsitul textilelor cu culori vegetale, la fabricarea sapunului de casa.