Cartoful mov - plantă miraculoasă sau manipulare ?

Deşi a fost introdus de curând în cultură, la noi în ţară, carfoful mov şi-a câştigat extrem de repede adepţi(producători şi consumatori) aceasta datorânduse în principal campaniilor mediatice mai mult sau mai puţin interesate. Cartoful (de toate culorile) ocupă locul 3 în cultura mondială după grâu şi secară, ceea ce l-a facut să devină un produs aproape banal. Redescoperirea sa sub formă de cartof mov i-a postulat proprietăţi deosebite aproape „miraculoase” şi ne aminteşte de alte legume nelipsite de pe mesele bunicilor: Topinamburul (Helianthus tuberosus), Bamele (Abelmoschus esculentus) sau Bobul (Vicia faba) fiind numai câteva dintre ele. Si cu toate acestea nicio plantă nu a beneficiat de atâta reclamă ca şi cartoful mov (unii văzând potenţialul de îmbogaţire peste noapte) care a ajuns să se vândă şi cu 30 lei/kg.

            Deoarece am avut unele dubii încă de la început în privinţa proprietaţiilor sale am încercat să caut pe internet informaţii suplimentare. Am ramas descumpănit şi chiar am m-au încercat unele mustrări de conştiintă (care nu mi-au ţinut totuşi foarte mult) când am vazut că şi în alte ţări se duc campanii de promovare a cartofului (musai) mov. Ca şi punct comun a diverselor articole era conţinutul în antociani (un antioxidant de două-trei ori mai puternic decât vitamina c) şi efectele acestora pentru sănatate, arde colesterolul, ajută inima,previne cancerul de colon, etc..  Inainte de a cumpăra sămânţă pentru a-mi produce şi eu vreo câteva zeci de kile de cartofi mov pentru sănatatea mea şi a familiei am vrut să aflu dacă mai există vreo altă plantă care să conţină acest antioxidant minune. Si iată ce am găsit la wikipedia (https://en.wikipedia.org/wiki/Anthocyanin):

sursa alimentară	conținut antociani în mg per 100 g
Coacaz negru	190-270
Aronia	1480
Vinete	750
Portocale rosii	~ 200
Mure	317
Zmeura neagra	589
Zmeura	365
Afine sălbatice	558
Cirese	122
Coacaz rosu	80-420
Porumb mov ( Z. mays L. )	1642
Cartof mov (substanţă uscată)	132 *

Cartoful l-am adăugat eu (în acest table) deoarece l-am găsit într-un studiu chinezesc (http://www.academicjournals.org/article/article1380810094_Jiao%20et%20al.pdf) de prin 2012 iar concentraţia e calculată la 100g substanţă uscată pe când toate celelalte sunt 100 g plantă verde. In ceea ce priveşte efectul antocianinelor de prevenire a unor boli umane se pare că până în 2016 nu s-a publicat încă un studiu clinic substanţial care să confirme sau să infirme acest fapt. (https://en.wikipedia.org/wiki/Anthocyanin) sau  "Flavonoids: Disease prevention". Micronutrient Information Center. Corvallis, Oregon: Linus Pauling Institute, Oregon State University. 2016

            Ce se ştie cu siguranţă până acum e faptul că acest cartof conţine de până la patru ori mai mult antioxidant decât cartoful alb; cu cât este mai închis la culoare cu atât conţine mai mult antioxidant (ca şi celelalte legume); se cultivă de aproximativ 7000 ani (deci nimic nou sub soare).