Plante dendrologice - AFINUL DE MUNTE

Familia: Ericaceae

Genul: Vaccinium

Specia: Myrtillus

Afinul de munte (Vaccinium myrtillus) este un arbust peren de talie mica (40-50 cm.), cu tulpini subtiri (uneori taratoare) de culoare verde, dese, distribuite in forma de V. Funzele sunt scurt-petiolate, distribuite uniform de-a lungul tulpinii , mici, ovale sau triunghiulare, slab dintate, de culoare verde inchis in partea superioara si verde-albastruie in cea inferioara.
Florile – bisexuale, sunt mici (1 - 2,5 mm.) de culoare  alba spre roz la inceput, apoi rosie spre sfarsitul infloriri, dispuse cate 1-2 la axila frunzelor. Infloreste in lunile mai-iunie.
Fructul reprezinta o baca de culoare albastru-brumarie, de formă rotundă, cu diametrul de 5 - 10 mm,  cu gust placut dulce acrisor. Ajunge la maturitate  in lunile iulie-august.

Afinul este rezistent la inghet (-35°C) si prefera solurile umede, acide, cu expunere la semiumbra . Se inmulteste prin samata sau butasi.

Datorita faptului ca este destul de rezistent la praf si gaze se poate planta de-a lungul aleilor, trotuarelor sau in jardiniere pe marginia balconului.

Compozitie chimica: frunzele contin arbutina, tanin, derivati flavonici, derivati antocianici, hidrochinona, mirtilina, ericolina, neomirtilina, etc; fructele- tanin, pectine, mirtilina, zaharuri, provitamina A, vitamina B1, B2, C, E, PP, acizi: citric, benzoic, malic, oxalic, tartric, succinic, malic, lactic, principii bacteriostatice..

Actiune farmaceutica; are proprietati astringente, antiseptice, bacteriostatice, scade zaharul din sange, antidiareic, diuretic, antiseptic urinar, creste acuitatea vizuala, adjuvant al diabetului. Fructele antidiareice, antiseptic intestinal, antihelintic, creste acuitatea vizuala, antiseptic urinar, adjuvant in tratarea diabetului.

Afectiuni: Se folosesc fructele si frunzele - afectiuni buco-faringiene, afectiuni coronariene, afte, anorexie, arsuri, ateroscleroza, azotemie, balonari, bronsite, cancer (preventiv), candidoze, cicatrizarea ranilor, cistite, colesterol marit, colibaciloza, convalescenta, cosmetica (tratamente), cuperoza, dermatite (diverse), diabet, diaree, dizenterie, eczeme, edeme, enterocolite de fermentatie si putrefactie, faringite, guta, hemoroizi, hepatita, hipertensiune, imunitate scazuta, infectii urinare, insuficienta biliara, metroragii, micoze, obezitate, oftalmologie, oxiuraza, prurigo, rectocolite, retinopatii, reumatism, stomatite, febra tifoida, tulburari de circulatie, tuberculoza pulmonara, ulceratii cronice, uremie, uretrite, varice, viroze.

Preparare:
Frunze
- 2 lingurite de frunze maruntite se vor pune la 250 ml apa clocotita. Se acopere pentru 10 minute dupa care se strecoara, se bea in cursul unei zile.
-2 lingurite de frunze maruntite se vor pune la 250 ml apa si se fierb apoi timp de 15 minute. Se folosesc la tratarea diareei, antiseptic urinar si usor diareic.

Fructe - 2 lingurite de fructe se vor pune la 500 ml apa. Se va fierbe la foc mic 30 minute. Se va bea caldut in decursul unei zile.

-2 lingurite de fructe zdrobite se vor pune la 500 ml de apa de seara pana dimineata la temperatura camerei. A doua zi se va bea in decursul zilei.
-2 lingurite de fructe uscate se vor pune la 250 ml apa. Se fierb timp de 10 minute. Se strecoara si se pot consuma 3 cani pe zi.
-1 kg de afine zdrobite se vor pune cu 1 kg de zahar la fiert. Se tin timp de 30 minute, dupa care se pun in sticle cu gura mai larga. Se inchid bine si se pot folosi in tot cursul anului.
-1 litru de suc de afine se va pune cu 700 g de zahar. Se fierb apoi pana se leaga siropul. Se pot folosi in tot cursul anului la diferite bauturi racoritoare.
-Fructe uscate se vor transforma in praf cu ajutorul rasnitei de cafea. Se va lua un varf de cutit de 3 ori pe zi sub limba. Se va tine timp de 10 minute, dupa care se inghite.

-Gemuri si dulceturi se pot face conform retetelor traditionale. Se iau cate o lingurita de 3 ori pe zi.
-Tinctura (se poate face si din frunze la diabetici) se folosesc fructele proaspete- o parte de fructe zdrobite si 5 parti alcool alimentar de 70°. Se tine 15 zile, apoi se vor strecura. In timpul celor 15 zile se va agita des si se tine la temperatura camerei. Se va lua cate 20 picaturi-o lingurita de 3 ori pe zi diluata cu putina apa.
-Vin- la 1 litru de vin de struguri de buna calitate se vor pune 50 g de fructe proaspete zdrobite. Se lasa timp de 8 zile la temperatura camerei agitand des. Du aceia se va strecura si se complecteaza lichidul obtinut tot cu vin la un litru. Se va putea consuma copii cate o lingurita de vin, iar adulti pana la un paharel de 50 ml de 3 ori pe zi. Se prefera sa se consume inainte de mese cu 15 minute.
-Lichior- la 500 ml de votca de 40° se va pune 50-100 ml tinctura de afine. Se va putea consuma cate un paharel cu prietenii.
-Afinata.(nu se va consuma de diabetici) peste fructele de afine zdrobite se va pune zahar. La 1 kg de afine se va pune 1 kg de zahar. Se tin in damigeana sau o sticla mai mare timp de 7-8 zile. Se va agita vasul zilnic de 2-3 ori. Se leaga la gura doar un tifon pentru a nu intra mustele sau alte insecte. Se va pune dupa 8 zile 1 litru de alcool alimentar de 80°. Se mai lasa apoi cu alcool timp de 10 zile, dupa care se va scurge sucul dar nu in totalitate. Lichidul rezultat va fi pus in sticle ermetic inchise. Lichidul, acesta se poate pastra foarte mult si cu cat trece timpul va primi o savoare mai buna. Peste fructele lasate se mai poate pune votca la 40° si se mai lasa timp de 20 de zile dupa care se poate filtra si se pune in sticle inchise ermetic. Se poate folosi cate un paharel la nevoie.

Soiuri de capsun - CAVALIER

Soiuri de capsun - Cavalier

Datorita faptului ca am prmit mai multe intrbari referitoare la soiul de capsun “cavalier” am hotarat sa public un scurt material despre acest soi. A fost produs in 1948 si licentiat in 1950 iar in 1957 a fost introdus pentru prima data in cultura in Ontario, Canada.

Fructele au dimensiune mediu spre mare, dar tind sa sa se piperniceasca in timpul coacerii. In sezon au culoarea  rosei stralucitoare, lucioasa, pulpa rosieatica, aciditate medie, gust fin, consistenta ferma . Fructele sunt indicate pentru desert, prelucrare, congelare. Este un soi timpuriu sensibil la ger, boli foliare (patare, arsura), fainare, mucegai si putin sensibil verticilioza (Verticillium). Licenta a fost donata in 2.02.1983 statului Maryland, Statele Unite ale Americii. Nu am date despre productia la hectar dar tinand cont de vechimea soiului tind s-oapreciez undeva la 3 – 4 To/ha.

In anul 1970 in Polonia s-a incrucisat acest soi cu Senga Sengara obtinanduse soiul Kama.

In  tara noastra este reprodus de Ferma Juliana Cavalier din judetul Timis.

G. Darrow. 1966. Strawberrt, p.. 160.

http://www.ars-grin.gov/cgi-bin/npgs/html/coop.pl?92756

http://www.ars-grin.gov/cgi-bin/npgs/html/coop.pl?70754

ALIFII - mod de preparare

1. ALIFIA DE COADA SORICELULUI

- se înfierbantã bine 90 gr de unt nesãrat sau unturã de porc, se adaugã 15 gr de flori de coada soricelului, proaspete si tãiate mãrunt, se lasã sã sfaraie scurt în grãsime, se amestecã si se dã tigaia deoparte, lãsandu-se la macerat panã a doua zi, cand se încãlzeste usor, se strecoarã prin tifon si se introduce în borcan uscat, care se pãstreazã la frigider. Cu aceastã alifie se trateazã hemoroizii.

2. ALIFIA DE DRÃGAICÃ (SÂNZIENE)

- 1 kg unt, margarinã sau unturã de porc fãrã sare, se topeste. Se pun florile tãiate mãrunt, cam 2 pumni, se adaugã 50 gr cearã de albine, se amestecã cu o lingurã din lemn panã se coloreazã în maroniu, apoi se ia de pe foc si se lasã la macerat panã a doua zi, cand se încãlzeste usor si se strecoarã prin tifon. Se pãstreazã la frigider în cutii sau borcane.
Se trateazã prin masare sau frectie: bolile de piele, ale gusii, ale glandei tiroide, ulceratiile canceroase, tumoarea canceroasã de pe laringe. In acest ultim caz se foloseste si ceaiul preparat din 300 gr flori de filimicã, 100 gr coada soricelului, 100 gr urzicã, la 2 l de apã, care se bea cu înghitituri mici din 20 în 20 de minute.

3. ALIFIA DE GÃLBENELE

- se iau 2 pumni de flori, frunze si tulpini, se taie mãrunt, se pun în 1 kg unt, margarinã sau unturã de porc, fãrã sare, 50 gr cearã de albine, iar cu o lingurã din lemn se amestecã panã devine maroniu, apoi se lasã la macerat panã a doua zi, cand se încãlzeste si se strecoarã prin tifon. Se tine la frigider în borcane sau cutii.
Se trateazã prin masare usoarã pe zona afectatã: varicele, flebita, ulcerul varicos, diverse fistule, degerãturile, arsurile, cancerul mamar, leziuni ale sanului, se reduc cicatricile, împotriva ciupercilor de la picioare, a umflãturilor, abceselor, pustulelor, reumatismului etc.

4. ALIFIA DE MUSETEL

se preparã ca mai sus si se foloseste pentru masaj în cazul hemoroizilor, vindecarea rãnilor.

Oferta de vanzare - SIROP DIN PETALE DE TRANDAFIR

Trandafirul a avut o istorie lungă şi colorată. Aparține genului Rosa  familia Rosaceae. Există peste 100 de soiuri de trandafiri și cele mai multe dintre ele sunt originare din Asia în timp ce altele provin din Europa, America de Nord și Africa de Nord Vest.

Este una dintre cele mai populare plante de grădină, disponibilă într-o gamă variată de culori, cu grade de parfum, forme, marimi si texturi diferite.  Cultivarea trandafirilor se crede că a început  în China, acum aproximativ 5000 de ani.

Trandafirul  este o plantă care creaste usor și trăiește mult timp cu o îngrijire adecvată, binenţeles. Acesta poate fi cultivat în ghivece, pe sol și ca o acoperire a solului. Cu toate acestea, planta are nevoie de un sol bine drenat. Trandafirul a fost cultivat pentru valoarea sa ornamentală, folosit la diferite evenimente festive, în fitoterapie,  medicina populara populară și în industriile cosmetice și de parfumuri.

Petalele de trandafir se folosesc  pentru obtinerea de ulei esential de trandafir, apă de trandafir, ulei din semințe, ceai, gem, jeleu și marmeladă, sirop precum și  petale confiate de trandafir .

Beneficiile pentru sănătate ale siropului de trandafir

In general pentru producerea de uleiuri , siropuri si dulcețuri se foloseste trandafirul de Damasc (rosa damascena) care are un miros profund și puternic.

Petalele de trandafir au fost, în mod tradițional, utilizate în îngrijire a pielii. Calmează pielea iritată, este un tonic și antiseptic. Calmeaza nervii, reduce stresul, tensiunea, tratează problemele digestive și ulcerele. Este bun pentru inimă precum şi în conjunctivită.

Utilizarea siropului de trandafir este extrem de benefică în anotimpul cald având efect de racorire  delicios şi parfumat. Pentru a combate problemele legate de caldură, care sunt comune  verii, cum ar fi hiperaciditate, indigestie ocazională, senzație de arsură la nivelul pielii și ochilor, erupții cutanate și furuncule, puteţi beneficia de sirop de trandafir sunând la tel  0747308916.

Oferta de vanzare - SIROP DE PATLAGINA

Patlagina (Plantago)

Patlagina este o plantă mică, sălbatică cu frunze care cresc mai ales din partea de jos . Creste in mod natural în peluze, gradini, curti si de-a lungul drumurilor din tara noastră. Patlagina este o planta perenă similară cu papadia. Frunzele de patlagina comună sunt, în general, ovale și fine sau zimțate. Frunzele se disting prin nervurile lor consistente. Floarea alb-verzuie creste pe tulpini inalte de șapte pana la douăzeci centimetri . Culorile florilor sunt, cu toate acestea, eclipsat de sepalele sale de culoare maro .

Printre multiplele sale calitățile patlagina este cunoscuta popular ca un vindecator de răni și leziuni si la fel de bine ca un remediu pentru cele mai multe otrăvuri. În plus, planta este cunoscută ca un ” purificator al organismului “ și curăță sistemul de febră, congestie precum și toate elementele toxice, infectii si boli de piele. Mucilagiu plantei  oferă confort în cazul tulburărilor fizice, în special în sistemele respirator, digestiv și urinar , calmeaza contractiile musculare in astmul bronsic,  colici sau durerile de stomac. Planta este, de asemenea utilă si reconfortantă in tusea convulsiva și atacurile de panică. Taninurile prezente în patlagina sunt astringente  și acest lucru explică utilizarea sa in mod convențional impotriva tuberculozei, hemoragiei la nivelul stomacului și intestinelor, vărsăturilor cu sânge, diareei si colitei sau inflamatiei colonului. Planta este, de asemenea, folosit pentru a vindeca sangerarea menstruala excesiva.

Patlagina comună ajuta în mod normal la evacuarea mucusului în sistemul respirator. Această proprietate a plantei este utila in tratarea racelilor, guturaiului , congestie bronșice și alergice, cum ar fi alergia fânului (iritarea provocate de alergii la polen), precum și la astm. Acțiunea sa expectorantă   îndepărtează tusea uscata din piept, si de asemenea trateaza congestia mucoasei urechii și alte infecții ale urechii medii. Acțiunea anti-bacteriană a patlaginei  se constitue ca un  remediu pentru tulburari respiratorii, cum ar fi raceli, dureri de gât, amigdalită. În plus,  patlagina este cunoscută a fi un medicament eficace pentru umflături prostatice.

UTILIZARE

 Patlagina(Plantago)are utilizari medicinale multiple și este extrem de apreciată de majoritatea fitoterapeutilor din lume. Planta este capabilă de a regla fluxul de sânge și de a restabili țesuturile deteriorate putand fi folosită pentru a trata eficient vânătăile și oasele rupte. Unguentele sau loțiunile preparate cu frunzele de patlagina pot fi folosite pentru a vindeca hemoroizi, fistulele sau canalele anormale la nivelul pielii, precum și ulcerele. Atunci când este utilizată intern, planta actionează ca un diuretic (creșterea cantității de urină), expectorant ( pentru tratarea tusei), precum și decongestionant ( curata nasul înfundat). Fitoterapeutii recomanda patlagina pentru a trata boli, cum ar fi gastrita, ulcer peptic, diaree, dizenterie, sindrom de colon iritabil, congestia tractului respirator, pierderea vocii precum si sângerări la nivelul tractului urinar.

Siropul de patlagina se obtine din suc extras din frunzele de patlagina comuna  fiert cu zahar si este deosebit de eficace pentru a trata tusea si durerile de gât sau inflamatiile.

Ambalare:

0,5l.            15lei

1 l.               30lei
Contact tel. 0747567851

Oferta de vanzare - SIROP CONCENTRAT DE ZMEURA

ZMEURUL  Rubus idaeus. Fam. Rosaceae.

Actiune farmaceutica: frunzele- astringent, antidiareic, scade aciditatea gastrica, dezinfectant si se folosesc la urmatoarele afectiuni: - diaree, gastrita hipoacida, pirozis.
Mod de preparare: o lingurita de frunze se pune la 250 ml apa clocotita. Se vor acoperi pentru 10 minute dupa care se strecoara si se pot consuma neindulcit 1- 2 ceaiuri pe zi.
Fructele - compozitie chimica:
apa, glucoza, acizi liberi, albuminoide, caroten, tanin, cianina, acid succinic, acid salicilic, levuloza, cupru, calciu, fier, iod, potasiu, magneziu, fosfor. Vitaminele A, B1, B2, B3, B5, B6, B9, C, E.
Actiune farmaceutica: tonic stomahic, aperitiv, diuretic, depurativ, laxativ, racoritor.
Se indica la urmatoarele afectiuni: afectiuni cardiace (preventiv), anemie, astenie, afectiuni febrile, afectiuni ginecologice, afectiuni tiroidiene, amigdalita, arsuri gastrice, boli glandulare, boli intestinale, bronsite, cefalee, ciclu menstrual neregulat, cistita, colici renale, congestie pulmonara, constipatie, dermatoze, diabet, dismenoree, dureri diverse, eczeme, enterocolita, gastrita hiperacida, hipertensiune, hipotensiune, inflamatii urinare, insuficienta transpiratiei, guta, menopauza, nefrite, nevralgii dentare, obezitate, pielite, pirozis, prostata, raceli, raguseala, reumatism, scarlatina, scorbut, spasme gastro-intestinale, stari febrile- infectioase, temperamente biloase, tuberculoza pulmonara, tuse, uretrita.

Siropul produs de noi este obtinut din zmeura de padure cu adaos de zahar –necesar conservarii – si poate constituii o alternativa mult mai sanatoasa la bauturile racoritoare din comert. Siropul este preparat la cald si asa cum am mai aratat contine numai zmeura de padure si zahar, fara nici un fel de conservant sau colorant.

Sirop ambalare:

0,5l.            15lei

1 l.               30lei

Contact tel. 0747308916

La cerere putem sa va oferim peltea si dulceata din zmeura.

Oferta de vanzare – SIROP CONCENTRAT DE COACAZE NEGRE

Siropul de coacăze negre  este obținut numai din fructe de calitate,  coapte, cu un mic adaos de zahăr pentru a păstra un timp mai îndelungat aroma și culoarea naturală.

Cu o culoare vișinie  acest suc natural este bogat  în vitamina C, flavonoizi  și alte elemente nutritive.  Este substitut perfect (nonalcoolic)de “vin” pentru cei care din diferite motive nu pot să se bucure de un vin adevarăt de struguri. De asemenea este un tonic pentru glandele suprarenale și ale tractului urinar. Se servește ușor refrigerat simplu sau cu apă, lapte,  lapte de nucă de cocos ori peste înghețată. Datorită aromei sale intense , nu sunt necesare mai mult de cateva grame pentru a da un gust deosebit de fructe de pădure oricărui desert sau băuturi răcoritoare.

Mod de ambalare

0,5 l.               15 lei

1,0 l.               30 lei

Contact tel. 0747308916

La cerere putem sa va oferim si dulceata din coacaze negre.

MIEREA DE ALBINE- depistarea falsurilor

Despe mierea de albine s-au scris nenumarate lucrari in care se explica in amanunt benefiicile acestui produs natural de exceptie. O sa trec in revista numai o mica parte din calitatile sale deosebite:

-          Este bogata in vitamine, in special complexul B, vitaminele C, K, PP si A

-          Contine acizi organici in special acid citric, care ajuta in oxidarea grasimilor si a glucidelor.

-          Are efect antibiotic, bactericid, tonic cardiac, cicatrizant, calmant, stimulator, etc.

-          Stimuleaza pofta de mancare si digestia.

Mirea se clasifica in doua categorii in functie de provenienta si anume:  mierea de polen si mierea de mana

Mierea de polen se imparte de asemenea tot in doua categorii - si anume: miere poliflora si monoflora.

Mierea poliflora- are in general o culoare galbena, aroma si gust placute, specifice florilor din care provine, consistenta fluida sau cristalizata. La aceasta categorie se distenge mierea de plante medicinale care are un efect tamaduitor in cazul diferitelor afectiuni.

Mierea monoflora- culoarea variaza in functie de specia florala de la care s-a cule nectarul. Mirea de tei are culoarea galben-portocalie,  mierea de salcam- galben-auriu pana spre incolor, mierea de menta- galben-auriu, mierea de zmeura- galben-roscat sau galben-verzui, etc.

Gustul si aroma sunt caracteristice, bine pronuntate. Consistenta este in general fluida sau cristalizata (mai putin la mierea de salcam care este cea mai rezistenta la cristalizare).

Mierea de mana ( de conifere sau foioase) are culoarea brun-verzuie, cu aroma specifica (mai pronuntata cand este de rasinoase), consistenta vascoasa, rar cristalizata. Datorata faptului ca mierea de mana este mai saraca in substante aromate si bogata in substante complexe (greu digestibile) este considerata inferioara celei de nectar.

Cum ne dam seama daca mierea este falsificata

In ultima vereme este tot mai greu sa deosebim o miere naturala curata de una falsificata. In principal se poate apela la caracterele organoliptice sau la un laborator de specialitate.

Miere obtinuta de la albine hranite cu zahar.  Culoarea, consistenta si chiar gustul sunt asemanatoare cu mierea obtinuta din nectar. Ceea ce totusi o tradeaza este aroma , dar numai in urma examenului chimic se poate stabilii cu precizie daca este vorba de miere falsificata.

Introducerea de sirop de zahar neinvertit in miere. Acest tip de miere are o consistenta apoasa sau poate fi puternic cristalizata. Cristalele de zaharoza (spre deosebire de cristalele de glucoza din mierea naturala)  sunt albe si au o consistenta asemanatoare cu a zaharului tos. Aroma nu este specifica mierii naturale.

Introducerea de sirop de zahar invertit artificial. Aceasta falsificare este destul de greu de descoperit . Aspectul general , consistenta si culoarea sunt asemanatoare mierii naturale de albine insa o tradeaza gustl si aroma cu nuanta de zahar caramelizat.

In ultima vreme exista tot mai multe metode de contrafacere din ce in ce mai greu de depistat. „Apicultorii” intervin cu metode de corectare a culorii, consistentei, aciditatii si chiar a continutului de enzime. In acest caz singura modalitate de depistare a falsului este examenul de laborator.

Plante putin cunoscute - CALCEA CALULUI

Calcea calului (călci)

Caltha laetha

Caracteristicile  plantei

Timp de înflorire: aprilie-mai

Înălțime : cca 30 cm

Flori : de culoare galbenă

Poziționare: soare, semi-umbră

Necesar  de apă: solul umed

pH-ul solului: neutru

Tipul de sol: zgură

Rezistenta la îngheț: -35/-40°C

Numărul optim de plante/mp : 9-10 buc.

Acestă plantă aparține familiei Ranunculaceae . La noi în ţară se găsește pe pajiștile umede, pe malurile  iazurilor și al râurilor. Are o creștere medie (aproximativ 30 cm ), cu frunze în formă de inimă, de culoare verde  lucios , (mai ales atunci când este tânăra), luxuriantă . Contrastează perfect cu florile galben-aurii care apar în aprilie. In funcţie de poziţionarea faţă de soare calcea calului înflorește până în luna iunie ( desi poate sa mai aibe o a doua înflorire în toamnă). Este o plantă potrivită în peisagistică pentru înfrumuseţarea unei fântâni  arteziene sau a unui pârâiaș , singură sau în grupuri alături de alte plante iubitoare de apă.  Efectul  decorativ este cel mai puternic în peroada de înflorire.

Astăzi calcea calului nu se mai utilizează decât foarte rar în fitoterapie conţinând un alcaloid toxic.  Atât partea aeriană cât și rădăcinile (rizomul) au proprietăţi laxative sau purgative, în funcţie de sensibilitatea fiecăruia.

  Caltha laetha se foloseşte ca adjuvant  în constipaţiile asociate cu retenţie de urină ( atunci când acestea apar pe un fond nervos) dar și în tratamentul tusei.

Pe vremuri, în preriode de criză alimentară (război, foamete), frunzele se foloseau pentru ciorbe sau pentru sarmale de păsat.