Plante dendrologice - TEIUL

Teiul pucios

Familie: Malvaceae

Genul: Tilia

Specie: Cordata

Teiul este un arbore nativ din Asia, Europa si estul Americii de Nord. Genul cuprinde in jur de 30 de specii.

            Teiul pucios (Tilia cordata) sau teiul cu frunza mica este cel mai apreciat arbore din genul Tilia si are o crestere de pana la 30 metrii. Are o coroana ovoidala cu lujeri si frunze fin poroase de coloare verde-argintie. Florile stelate cu 5 petale, parfumate sunt ulizate pentru ceaiuri aromate si calmante ale sistemului nervos ( florile acestei specii au cele mai bune calitati terapeutice). Fructul este ca o nuca de forma sferica sau ovala de dimensiuni mici.

            Cresterea teiului este mai puternica in primii ani apoi incetineste. Inmultirea se face prin seminte sau prin altoire (pe portaltoi de Tilia platyphyllos ceea ce impune o vigoare mai mare plantei).

            Se planteaza solitar, in grupuri sau aliniamente.

Indicatii terapeutice:
florile contin: mucilagii, tanin, saponine, maleati, tartrati, coloranti, gume, flavone, quercitrina, izoquercitrina, rutozida, tilirozida, zahar, colina, acetilcolina, etc.

Actiune farmaceutica; neuro-sedativ, antispastic, antitermic, sudorific, emolient, expectorant, antiinflamator al cailor respiratorii superioare, emolient al secretiilor bronhice, sedativ. Extern: calmant general in bai.
Intra in compozitia ceaiurilor: calmant impotriva tulburarilor cardiace, pectoral, sedativ si sudorific.
Se poate folosi la urmatoarele afectiuni: acnee, afectiuni hepato-biliare, afectiuni respiratorii, amigdalite, bronsite, bufeuri la menopauza, cosmaruri, crize biliare, dureri de burta, eczeme alergice, gastrita, gripa, hiperexcitabilitate, insomnii, migrena, nervozitate, palpitatii, raceala, stari de iritabilitate, stari nervoase, surmenaj psihic, tuse.

Preparare:
o lingurita de flori se va pune la 250 ml apa clocotita. Se acopere pentru 10 minute dupa care se strecoara. Se pot consuma 2-3 ceaiuri pe zi.

- O lingurita de praf de flori se va macina cu rasnita de cafea si se va pune sub limba pentru 10 minute, dupa care se va inghiti cu putina apa. Este foarte eficienta la afectiunile digestive.
- O lingurita de flori maruntite se va pune la 250 ml apa. Se va tine la temperatura camerei de seara pana dimineata cand se strecoara, se indulceste cu miere si se poate consuma

Extern:
-4 linguri de flori se vor pune la 250 ml apa clocotita. Se acopere timp de 10 minute dupa care se strecoara. Se folosesc la gargara.
-Bai- 500 g flori maruntite se vor pune la 3 litri de apa clocotita. Se acopere pentru 10 minute dupa care se strecoara in cada de baie unde se va sta 30 minute la temperatura corpului.

Plante dendrologice - PINUL

Pinul

Familia: Pinaceae

Genul: Pinus

Specia: Sylvestris

            Este un arbore raspadit din nordul Europei si pana in sudul Asiei. Are inradacinare profunda, cu coronament la inceput piramidal apoi neregulat care poate atinge inaltimea de 40 metrii. Frunzele aciculare sunt dispuse cate doua intr-o teaca. Conurile sunt ovoconice, brune-cenusii cu seminte mici.

            Este o specie de mare amplitudine ecologica, putin pretentioasa fata de sol si rezista bine atat la ger cat si la arsita si seceta. Este mediu rezistent la fum, praf si gaze.

            Se foloseste in spatiile verzi individual, in grupe,aliniamente sau pe terenuri degradate pentru fixarea solului.

            Se inmulteste prin samanta.

Compozitie chimica: se utilizeaza mugurii foliali: terebentina, ulei eteric, rasina, derivati fenolici. Prin distilare uscata a lemnului si radacinilor se obtin asa-numitele gudroane vegetale. In general aceste gudroane contin acizi organici, hidrocarburi, fenoli si esterii lor ca gaiacolul, creozolul, etc.

Actiune farmaceutica: gudroanele sunt intrebuintate in fitoterapie extern in tratamentul dermatozelor ( psoriazis, eczeme). Uleiul de pin obtinut prin distilarea cu vapori de apa din frunze si ramuri tinere cunoscut sub denumirea de; Oleum Pini silvestris este alcatuit din alfa si beta pinen, caren, cuminaldehida si alte terpene. Intareste imunitatea organismului, ajuta la afectiunile cardiace, antimicrobian, antiviral, antiinflamator. Se foloseste in inhalatii si frictiuni antireumatice si la prepararea esentelor de brad. Diuretic si modificator al secretiilor bronhice, antiseptic, antiinflamator. Extern cicatrizant.

Decoctul este un antiinflamator, revitalizant inclusiv al inimii si sistemului nervos, antibiotic, antivirotic, expectorant, vitaminizant, curata vasele de sange, intareste imunitatea, reface paremchimul pulmonar, ajuta la afectiunile renale sau ale aparatului urinar pe care nu numai ca le vindeca dar le reface integritatea. Elimina excesul de colesterol. Stimuleaza muschiul inimii.

Extern este un cicatrizant de exceptie, antiseptic, antibiotic, antiinflamator.
Intra in compozitia ceaiului antibronsitic .
Se foloseste la urmatoarele afectiuni: afectiuni cardio-vasculare, afectiunile cailor respiratorii, anghine, arterioscleroza, astm, boli renale, branhidroza (transpiratie cu miros neplacut), bronsite, catarul cailor respiratorii, cistite, congestii genitale in special feminine, congestii pulmonare, dureri diverse, eczeme supurante, furuncule, gastralgii, gripa, guta (extern), guturai, hiperhidroza, impotenta sexuala, imunitate scazuta, inflamatiile cailor respiratorii insotite de tuse si bronsite, inflamatiile aparatului urinar, iritatiile sanului sau mucoaselor, leucoree, litiaze, nevroze, pielite, pneumonie, psoriazis, raceala, rani care se inchid greu, raie, reumatism, tuberculoza, tuse, scleroza in placi, stres, uretrite, vaginite.

Preparare:
- peste 2 linguri de frunze proaspat zdrobite se toarna 250 ml apa clocotita. Se acopere pentru 10 minute, se strecoara si se pot consuma 3 astfel de ceaiuri pe zi caldute.
-2 linguri de muguri zdrobiti, se vor pune in 250 ml apa rece. Se lasa sa clocoteasca apoi se acopere timp de 10 minute. Se strecoara si se poate folosi intern. Se pot consuma 3 astfel de ceaiuri pe zi.
-Tinctura- o mana de muguri se trec prin masina de carne, apoi se pun intr-un borcan si se pune peste ei o cantitate de alcool de 70? alimentar, de 2 ori cat inaltimea lor. Se lasa timp de 15 zile bine astupat, agitand des, si tinut la temperatura camerei. Dupa aceasta perioada se strecoara. Se poate folosi cate 10 picaturi o data diluat cu putina apa.
-Unguent- din tinctura de mai sus se amesteca o parte de tinctura cu 2 parti de unt sau grasime (untura, lanolina, vazelina) pe baia de apa pana se evapora tot alcoolul. Se poate folosi extern. Se va unge local in strat subtire si se panseaza daca este cazul.

-Sirop- o mana buna de muguri sau frunze se maruntesc si se pun in 500 ml apa. Se fierb pana va scadea apa la jumatate. Se va strecura si apoi se va pune la fiecare 100 ml de lichid 60 g de zahar. Se fierbe pana devine de consistenta unui sirop si apoi se pune in sticlute de capacitate mai mica. Se va lua cate o lingurita in dilutie cu apa. Foarte util pentru tuse, caz in care se ia la nevoie.

-Rasina se poate folosi ca o guma de mestecat in afectiunile de mai sus. Sau se fac supozitoare, ovule sau chiar diferite creme.

-Decoct dintr-o mana de ramuri se pune pe foc apoi se aspira aburii. Foarte util in afectiunile respiratorii.
-O mana de frunze se pun la fiert pentru 5 minute, se strecoara si se fac diferite bai sau spalaturi inclusiv vaginale.
- Doua mani bune de frunze sau muguri, se vor fierbe timp de o ora in 5 litri de apa, apoi se strecoara in cada, unde se va sta timp de 30 de minute la temperatura corpului. Este o baie care ajuta la toate afectiunile externe, dar si o baie reconfortanta pentru sistemul nervos mai ales in caz de stres.

ALIFII - mod de preparare

1. ALIFIA DE COADA SORICELULUI

- se înfierbantã bine 90 gr de unt nesãrat sau unturã de porc, se adaugã 15 gr de flori de coada soricelului, proaspete si tãiate mãrunt, se lasã sã sfaraie scurt în grãsime, se amestecã si se dã tigaia deoparte, lãsandu-se la macerat panã a doua zi, cand se încãlzeste usor, se strecoarã prin tifon si se introduce în borcan uscat, care se pãstreazã la frigider. Cu aceastã alifie se trateazã hemoroizii.

2. ALIFIA DE DRÃGAICÃ (SÂNZIENE)

- 1 kg unt, margarinã sau unturã de porc fãrã sare, se topeste. Se pun florile tãiate mãrunt, cam 2 pumni, se adaugã 50 gr cearã de albine, se amestecã cu o lingurã din lemn panã se coloreazã în maroniu, apoi se ia de pe foc si se lasã la macerat panã a doua zi, cand se încãlzeste usor si se strecoarã prin tifon. Se pãstreazã la frigider în cutii sau borcane.
Se trateazã prin masare sau frectie: bolile de piele, ale gusii, ale glandei tiroide, ulceratiile canceroase, tumoarea canceroasã de pe laringe. In acest ultim caz se foloseste si ceaiul preparat din 300 gr flori de filimicã, 100 gr coada soricelului, 100 gr urzicã, la 2 l de apã, care se bea cu înghitituri mici din 20 în 20 de minute.

3. ALIFIA DE GÃLBENELE

- se iau 2 pumni de flori, frunze si tulpini, se taie mãrunt, se pun în 1 kg unt, margarinã sau unturã de porc, fãrã sare, 50 gr cearã de albine, iar cu o lingurã din lemn se amestecã panã devine maroniu, apoi se lasã la macerat panã a doua zi, cand se încãlzeste si se strecoarã prin tifon. Se tine la frigider în borcane sau cutii.
Se trateazã prin masare usoarã pe zona afectatã: varicele, flebita, ulcerul varicos, diverse fistule, degerãturile, arsurile, cancerul mamar, leziuni ale sanului, se reduc cicatricile, împotriva ciupercilor de la picioare, a umflãturilor, abceselor, pustulelor, reumatismului etc.

4. ALIFIA DE MUSETEL

se preparã ca mai sus si se foloseste pentru masaj în cazul hemoroizilor, vindecarea rãnilor.