Plante dendrologice - OFERTA PRET

	Oferta de pret
Plante dendrologice	Primavara
Specia	Marime in cm	Pret
Mesteacan	sub 50
	50-100
	100-200
	200-300
cu balot de pamant aproximativ 8 kg.	peste200
Scorus	sub 50
	50-100
	100-200
	200-300
cu balot de pamant	peste 200
Plop alb	sub 50
	50-100
	100-200
	200-300
	peste 300	negociabil
Liliac	sub 50
	50-100
	100-200
	200-300
Salcie capreasca	sub 50
	50-100
	100-200
	200-300
	peste 300	negociabil
Tei pucios	sub 50
	50-100
	100-200
	200-300
	peste 300
Alun de padure	sub 50
	50-100
	100-200
	200-300
cu balot de pamant	peste 200	neg.
Molid	sub 50
	50-100
	100-150
	150-200
	peste 200
Brad	sub 50
	50-100
	100-120
	150-200
	peste 200	negociabil
Pin	sub 50
	50-100
	100-150
	150-200
	peste300	negociabil
Ienupar tarator	sub 50
deschidere	50-100
Ienupar columnar	100-200
	200-300	negociabil
cu balot de pamant	peste 200	negociabil
Afin	minim 50 buc.

Preturile sunt negociabile ! 
La cerere putem livra plantele si cu balot de pamant!

Plante dendrologice - AFINUL DE MUNTE

Familia: Ericaceae

Genul: Vaccinium

Specia: Myrtillus

Afinul de munte (Vaccinium myrtillus) este un arbust peren de talie mica (40-50 cm.), cu tulpini subtiri (uneori taratoare) de culoare verde, dese, distribuite in forma de V. Funzele sunt scurt-petiolate, distribuite uniform de-a lungul tulpinii , mici, ovale sau triunghiulare, slab dintate, de culoare verde inchis in partea superioara si verde-albastruie in cea inferioara.
Florile – bisexuale, sunt mici (1 - 2,5 mm.) de culoare  alba spre roz la inceput, apoi rosie spre sfarsitul infloriri, dispuse cate 1-2 la axila frunzelor. Infloreste in lunile mai-iunie.
Fructul reprezinta o baca de culoare albastru-brumarie, de formă rotundă, cu diametrul de 5 - 10 mm,  cu gust placut dulce acrisor. Ajunge la maturitate  in lunile iulie-august.

Afinul este rezistent la inghet (-35°C) si prefera solurile umede, acide, cu expunere la semiumbra . Se inmulteste prin samata sau butasi.

Datorita faptului ca este destul de rezistent la praf si gaze se poate planta de-a lungul aleilor, trotuarelor sau in jardiniere pe marginia balconului.

Compozitie chimica: frunzele contin arbutina, tanin, derivati flavonici, derivati antocianici, hidrochinona, mirtilina, ericolina, neomirtilina, etc; fructele- tanin, pectine, mirtilina, zaharuri, provitamina A, vitamina B1, B2, C, E, PP, acizi: citric, benzoic, malic, oxalic, tartric, succinic, malic, lactic, principii bacteriostatice..

Actiune farmaceutica; are proprietati astringente, antiseptice, bacteriostatice, scade zaharul din sange, antidiareic, diuretic, antiseptic urinar, creste acuitatea vizuala, adjuvant al diabetului. Fructele antidiareice, antiseptic intestinal, antihelintic, creste acuitatea vizuala, antiseptic urinar, adjuvant in tratarea diabetului.

Afectiuni: Se folosesc fructele si frunzele - afectiuni buco-faringiene, afectiuni coronariene, afte, anorexie, arsuri, ateroscleroza, azotemie, balonari, bronsite, cancer (preventiv), candidoze, cicatrizarea ranilor, cistite, colesterol marit, colibaciloza, convalescenta, cosmetica (tratamente), cuperoza, dermatite (diverse), diabet, diaree, dizenterie, eczeme, edeme, enterocolite de fermentatie si putrefactie, faringite, guta, hemoroizi, hepatita, hipertensiune, imunitate scazuta, infectii urinare, insuficienta biliara, metroragii, micoze, obezitate, oftalmologie, oxiuraza, prurigo, rectocolite, retinopatii, reumatism, stomatite, febra tifoida, tulburari de circulatie, tuberculoza pulmonara, ulceratii cronice, uremie, uretrite, varice, viroze.

Preparare:
Frunze
- 2 lingurite de frunze maruntite se vor pune la 250 ml apa clocotita. Se acopere pentru 10 minute dupa care se strecoara, se bea in cursul unei zile.
-2 lingurite de frunze maruntite se vor pune la 250 ml apa si se fierb apoi timp de 15 minute. Se folosesc la tratarea diareei, antiseptic urinar si usor diareic.

Fructe - 2 lingurite de fructe se vor pune la 500 ml apa. Se va fierbe la foc mic 30 minute. Se va bea caldut in decursul unei zile.

-2 lingurite de fructe zdrobite se vor pune la 500 ml de apa de seara pana dimineata la temperatura camerei. A doua zi se va bea in decursul zilei.
-2 lingurite de fructe uscate se vor pune la 250 ml apa. Se fierb timp de 10 minute. Se strecoara si se pot consuma 3 cani pe zi.
-1 kg de afine zdrobite se vor pune cu 1 kg de zahar la fiert. Se tin timp de 30 minute, dupa care se pun in sticle cu gura mai larga. Se inchid bine si se pot folosi in tot cursul anului.
-1 litru de suc de afine se va pune cu 700 g de zahar. Se fierb apoi pana se leaga siropul. Se pot folosi in tot cursul anului la diferite bauturi racoritoare.
-Fructe uscate se vor transforma in praf cu ajutorul rasnitei de cafea. Se va lua un varf de cutit de 3 ori pe zi sub limba. Se va tine timp de 10 minute, dupa care se inghite.

-Gemuri si dulceturi se pot face conform retetelor traditionale. Se iau cate o lingurita de 3 ori pe zi.
-Tinctura (se poate face si din frunze la diabetici) se folosesc fructele proaspete- o parte de fructe zdrobite si 5 parti alcool alimentar de 70°. Se tine 15 zile, apoi se vor strecura. In timpul celor 15 zile se va agita des si se tine la temperatura camerei. Se va lua cate 20 picaturi-o lingurita de 3 ori pe zi diluata cu putina apa.
-Vin- la 1 litru de vin de struguri de buna calitate se vor pune 50 g de fructe proaspete zdrobite. Se lasa timp de 8 zile la temperatura camerei agitand des. Du aceia se va strecura si se complecteaza lichidul obtinut tot cu vin la un litru. Se va putea consuma copii cate o lingurita de vin, iar adulti pana la un paharel de 50 ml de 3 ori pe zi. Se prefera sa se consume inainte de mese cu 15 minute.
-Lichior- la 500 ml de votca de 40° se va pune 50-100 ml tinctura de afine. Se va putea consuma cate un paharel cu prietenii.
-Afinata.(nu se va consuma de diabetici) peste fructele de afine zdrobite se va pune zahar. La 1 kg de afine se va pune 1 kg de zahar. Se tin in damigeana sau o sticla mai mare timp de 7-8 zile. Se va agita vasul zilnic de 2-3 ori. Se leaga la gura doar un tifon pentru a nu intra mustele sau alte insecte. Se va pune dupa 8 zile 1 litru de alcool alimentar de 80°. Se mai lasa apoi cu alcool timp de 10 zile, dupa care se va scurge sucul dar nu in totalitate. Lichidul rezultat va fi pus in sticle ermetic inchise. Lichidul, acesta se poate pastra foarte mult si cu cat trece timpul va primi o savoare mai buna. Peste fructele lasate se mai poate pune votca la 40° si se mai lasa timp de 20 de zile dupa care se poate filtra si se pune in sticle inchise ermetic. Se poate folosi cate un paharel la nevoie.

Plante dendrologice - MOLIDUL

Familia: Pinaceae

Genul: Picea

Specia: Abies

Molidul (Picea abies) este un arbore falnic care creste pana la 50 - 60 metrii. Coroana este conic-piramidala, cu frunze aciculare , ascutite, rigide, cu patru muchii, de culoare verde, dispuse ca niste pernite. Conurile sunt cilindrice, pedente. Prefera solurile usoare, afanate cu umiditate suficienta; vegeteaza bine in zonele de deal si de munte dar rezista si in zona de campie. Este putin sensibil la ger si mediu sensibil la fum, gaze, praf; traieste in medie 100 ani.

          Inmultirea se face in pricipal prin samanta si - mai rar - prin butasire sau altoire.

Mugurii si conurile tinere se folosesc pentru prepararea unui sirop contra tusei si a altor afectiuni pulmonare, in bolile de ficat si splina, precum si extern- contra reumatismului
Din rasina se prepararea diferitelor alifii, pentru taieturi, furuncule, umflaturi, contuzii, etc.
Compozitie chimica: tanin, rezine, uleiuri eterice, terebentina, acid acetic, substante amare, rasina, ceruri, fitoncide, gume, substante minerale, vitamine C, B1, B2, PP, K.
Actiune farmaceutica: antidiareica, antiseptica, antibacteriana, antiinflamatoare, antireumatismala, antitusiva, stimulatoare a tranzitului gastro-intestinal, tonifianta.
Se poate folosi in afectiuni dermatologice, digestive, pulmonare, candidoza, constipatie, colon iritabil, diaree, faringita, gripa, infectii ale pielii, infectii urinare, infectii intestinale, plagi ale intestinelor, rani, reumatism, tuse.
Preparare: Se folosesc mugurii tineri(3-5 cm.), cand au culoarea verde deschis si inca nu au textura lemnoasa si/sau conurile cat timp au culoarea rosie (aproximativ 5 cm.)

-Conuri sau muguri - 2 linguri, se vor pune in 250 ml apa clocotita. Se acopera pentru 10 minute, dupa care se va strecoara. Se poate consuma indulcit cu miere poliflora si se foloseste pentru majoritatea afectiunilor enumerate mai sus.
-Conuri sau muguri - la un kilogam se vor pune cu 3 litri de apa si o lamanie taiata felii. Se lasa la fiert timp de 2-3 ore dupa care se strecoara. Se adauga la fiecare litru de lichid 1kg de zahar si se fierbe pana are consistenta specifica unui sirop. Se pune apoi in sticle cu dop si se pastreaza in camara in locuri intunecate si racoroase. Se va lua cate o lingurita de 3 ori pe zi inainte de masa sau se adauga in 250 ml de apa (o cana), se pot consuma de 3-4 cani pe zi.
-Rasina se poate folosi ca o guma de mestecat.
Uz extern:
-La diferite dermatoze ,se pot face aceleasi preparat, dar mai concentrat (se va folosi cantitate dubla de plante).
-Rasina se poate transforma in supozitoare in amestec cu ceara curata de albine, fiind la fel de utila ca si siropul.
Din rasina in amestec cu ceara de albine si terebentina se prepararea unui mastic deosebit de eficient la altoirea pomilor.