Deşi a fost introdus de
curând în cultură, la noi în ţară, carfoful mov şi-a câştigat extrem de repede
adepţi(producători şi consumatori) aceasta datorânduse în principal campaniilor
mediatice mai mult sau mai puţin interesate. Cartoful (de toate culorile) ocupă
locul 3 în cultura mondială după grâu şi secară, ceea ce l-a facut să devină un
produs aproape banal. Redescoperirea sa sub formă de cartof mov i-a postulat
proprietăţi deosebite aproape „miraculoase” şi ne aminteşte de alte legume nelipsite
de pe mesele bunicilor: Topinamburul (Helianthus tuberosus), Bamele (Abelmoschus
esculentus) sau Bobul (Vicia faba) fiind numai câteva
dintre ele. Si cu toate acestea nicio plantă nu a beneficiat de atâta reclamă
ca şi cartoful mov (unii văzând potenţialul de îmbogaţire peste noapte) care a
ajuns să se vândă şi cu 30 lei/kg.
Deoarece am avut unele dubii încă de
la început în privinţa proprietaţiilor sale am încercat să caut pe internet
informaţii suplimentare. Am ramas descumpănit şi chiar am m-au încercat unele
mustrări de conştiintă (care nu mi-au ţinut totuşi foarte mult) când am vazut
că şi în alte ţări se duc campanii de promovare a cartofului (musai) mov. Ca şi
punct comun a diverselor articole era conţinutul în antociani (un antioxidant
de două-trei ori mai puternic decât vitamina c) şi efectele acestora pentru
sănatate, arde colesterolul, ajută inima,previne cancerul de colon, etc.. Inainte de a cumpăra sămânţă pentru a-mi
produce şi eu vreo câteva zeci de kile de cartofi mov pentru sănatatea mea şi a
familiei am vrut să aflu dacă mai există vreo altă plantă care să conţină acest
antioxidant minune. Si iată ce am găsit la wikipedia (https://en.wikipedia.org/wiki/Anthocyanin):
|
sursa alimentară
|
conținut antociani
în mg per 100 g |
|
Coacaz negru
|
190-270
|
|
Aronia
|
1480
|
|
Vinete
|
750
|
|
Portocale rosii
|
~ 200
|
|
Mure
|
317
|
|
Zmeura neagra
|
589
|
|
Zmeura
|
365
|
|
Afine sălbatice
|
558
|
|
Cirese
|
122
|
|
Coacaz rosu
|
80-420
|
|
Porumb mov ( Z. mays L. )
|
1642
|
|
Cartof mov (substanţă uscată)
|
132 *
|
Cartoful
l-am adăugat eu (în acest table) deoarece l-am găsit într-un studiu chinezesc (http://www.academicjournals.org/article/article1380810094_Jiao%20et%20al.pdf)
de prin 2012 iar
concentraţia e calculată la 100g substanţă uscată pe când toate celelalte sunt
100 g plantă verde. In ceea ce priveşte efectul antocianinelor de prevenire a
unor boli umane se pare că până în 2016 nu s-a publicat încă un studiu clinic
substanţial care să confirme sau să infirme acest fapt. (https://en.wikipedia.org/wiki/Anthocyanin)
sau "Flavonoids:
Disease prevention". Micronutrient Information Center. Corvallis,
Oregon: Linus Pauling Institute, Oregon State University. 2016
Ce se ştie cu siguranţă până acum e
faptul că acest cartof conţine de până la patru ori mai mult antioxidant decât
cartoful alb; cu cât este mai închis la culoare cu atât conţine mai mult antioxidant
(ca şi celelalte legume); se cultivă de aproximativ 7000 ani (deci nimic nou
sub soare).
