POMICULTURA - portaltoi folositi in cultura marului

 EXTRAS DIN CURSUL DE AGRICULTURA ANUL III

Portaltoii mărului

Gama portaltoilor existenţi în cultură este mare; pentru producerea materialului

săditor la măr se folosesc atât portaltoi vegetativi, cât şi generativi.

Portaltoii vegetativi

M27 Portaltoi cu vigoare foarte scăzută, nu drajonează, are o înrădă-cinare slabă,

necesită spalier. Se pretează pentru soluri foarte fertile cu sufi-cientă umiditate, fiind

sensibil la secetă, are o rezistenţă satisfăcătoare la ger. Imprimă pomilor o vigoare foarte

mică, este indicat pentru soiuri de vigoare mijlocie (Golden delicious, Kidd's Orange

Red. s.a.) în plantaţii de mare den-sitate amplasate pe cele mai bune terenuri, cu panta

până la 6% şi pe luncile largi ale râurilor din zonele înalte.

M9 Portaltoi de vigoare slabă, cu înrădăcinare superficială, necesită spalier. Cere

soluri fertile, de preferinţă argilo-nisipoase, bine drenate. Este sensibil la secetă,

păduchele lânos şi cancerul bacterian.

Are afinitate cu majoritatea soiurilor, se recomandă pe soluri foarte fertile adăpostite.

M26 Portaltoi de vigoare mijlocie-slabă, drajonează puţin, ancorare mijlocie în

sol, necesită spalier. Este pretenţios faţă de fertilitatea şi umi-ditatea solului, are

rezistenţă mijlocie la secetă şi ger. Fiind sensibil la putrezirea coletului preferă soluri

drenate, fără exces de umiditate.

M7 Portaltoi de vigoare mijlocie, prezintă ancoraj bun în sol, are ten-dinţă de

drajonare, rezistent la ger. Cere soluri profunde, cu textură mijlocie, are pretenţii faţă de

apa din sol.

În zonele înalte acest portaltoi este indicat pentru soiurile standard (Kaltherer

Böhmer, James Grieve s.a.) în plantaţii intensive situate pe tere-nuri uniforme cu pantă

până la 15%, pe soluri cu fertilitate mijlocie, mai compacte şi cu umiditate suficientă.

MM106 Portaltoi de vigoare mijlocie, ceva mai viguros decât M7. Având o

înrădăcinare bună nu necesită susţinere. Este rezistent la ger, dar sensibil la secetă. Cere

soluri fertile, profunde, bine aprovizionate cu apă, dar cu drenaj bun.

Având o compatibilitate cu soiurile de vigoare mică şi pentru spururi este cel mai

indicat pentru livezile cu densitate mare din zona dealurilor, pe terenurile cele mai fertile

de la baza pantelor şi în luncile deschise ale râurilor ferite de curenţi reci.

M4 Portaltoi de vigoare mijlocie cu sistemul radicular fibros şi trasant, necesită

sistem de susţinere. Dă rezultate bune pe soluri cu fertilitate mijlocie, suficient de umede.

Este slab rezistent la secetă, dar rezistent la ger. În prezent, se foloseşte din ce în ce mai

puţin fiind înlocuit, în principal, de MM106.

M11. Portaltoi de vigoare mare, cu înrădăcinare destul de puternică. Este rezistent

la asfixia readiculară şi destul de rezistent la ger sensibil la secetă.

A2. Portaltoi viguros cu înrădăcinare foarte bună, rezistent la ger, merge bine pe

soluri cu fertilitate medie, putând fi folosit în zona dealurilor mijlocii pe terenurile mai

profunde şi cu umiditate satisfăcătoare.

În ultimii ani, au fost selecţionaţi câţiva portaltoi cu vigoare mai mică decât M9

(linia C.G60), sau care se înscriu între M9 şi M26 (selecţiile CG10, CG44, CG80). Toţi

aceşti portaltoi induc însă o productivitate mai mică decât M9 (van Oosten, 1996).

Pentru măr sunt deja disponibili şi alţi portaltoi pitici, ce se înca-drează în

gradientul de vigoare al portaltoilor cunoscuţi. O parte din aceşti portaltoi sunt mai

rezistenţi la ger decât M9 şi M27 ca, de exemplu, Sel B9 (Czynczyk, 1996).

Rezultate bune au dat seriile de portaltoi MAC (SUA), Jork, DAB şi

Pillnitz,(Germania), Budagovski (Rusia), P10/Ln19 Pajam (Franţa). Dintre aceste serii sau

individualizat clone valoroase cu vigoare mai mică decât M9, ancorare bună în sol,

rezistenţă mare la ger, la arsura bacteriană şi putregaiul coletului.

Portaltoii generativi obţinuţi din seminţele soiurilor Creţesc, Pătul, Maşanski,

Vieşti sunt de vigoare mare, cu comportare superioară port-altoiului sălbatic. Imprimă

soiurilor rezistenţă mare la ger ,boli şi virusuri. Au un sistem radicular profund, bine

ancorat în sol, dau rezultate foarte bune pe o gamă variată de soluri, fiind cei mai indicaţi

pentru plantaţiile intensive şi clasice din zona deluroasă.

Particularităţile de creştere şi fructificare ale mărului

Sistemul radicular, este influenţat ca volum, ritm de creştere, de portaltoi, soi,

natura solului, precum şi de alţi factori.

Marea masă a rădăcinilor merilor altoiţi pe diverşi portaltoi este repartizată în

straturi de sol de la 15-80 cm (Constantinescu, 1967), fiind în corelaţie directă cu modul

de înrădăcinare a portaltoiului respectiv. O parte dintre rădăcini pot ajunge la adâncimi de

2-4 m , iar unele chiar până la 9 m.

În cazul cultivării mărului altoit pe portaltoi cu înrădăcinare super-ficială (M27,

M9, M26 şi M4) este necesară susţinerea pomilor cu tutori sau pe spalier, pentru a se evita

dezrădăcinarea lor de vânturi sau sub greutatea recoltelor. Aceleaşi soiuri altoite pe M7 au

o înrădăcinare medie, iar când sunt folosiţi portaltoii MM106, MM104, A2 şi franc,

înrădăcinarea este profundă.

Extinderea sistemului radicular este mai mare şi mult mai rapidă decât a coroanei,

ajungând să depăşească de 2-3 ori raza proiecţiei coroanei la pomii maturi.

Forma şi dimensiunile coroanei sunt caracteristice soiului. Coroanele pot fi

sferice sau globuloase (Creţesc, Pătul, Jonathan), larg pira-midale, (Starking delicious),

invers piramidale (Parmen auriu, Wagener premiat) sau chiar columnară (Wijcik, Wolz,

Bolero).

Vigoarea merilor cultivaţi este foarte variată, fiind determinată de soi, portaltoi,

factorii de mediu, agrotehnica folosită.

Vigoarea foarte diferită a soiurilor existente în cultură a permis gruparea lor în

mai multe grupe: soiuri foarte viguroase (Frumos de Boskoop, Gravenstein); viguroase

(Voinea, Frumos de Voineşti, Auriu de Bistriţa); vigoare mijlocie (Romus 3, James

Grieve, Pionier, Idared, Golden delicious); submijlocie (Gloria, Fălticeni, Romus 1);

slabă (Starkrimson, Wagener premiat, Golden spur, Delia)

Capacitatea de ramificare. Unele soiuri (Jonathan, Kaltherer Böhmer, Granny

Smith) au capacitatea de ramificare mare, iar altele mijlocie (Golden delicious) sau slabă

(Wagener premiat, Parmen auriu, în general toate tipurile de spur).

Soiurile care ramifică slab şi rodesc pe ramuri scurte formează co-roane rare şi

mai înguste, cele care ramifică puternic şi rodesc pe ramuri lungi, dau coroane mai dese

şi largi, de regulă mai slab luminate.

POMI FRUCTIFERI - TAIERI NECESARE

Tăierile la pomii fructiferi

Cât de mult ar trebui taiat atunci când curatati pomii fructiferi? Cât de des trebuie sa faci acest lucru? Aici veţi primi răspunsuri la întrebările dumneavoastră.

Pentru a obtine fructe de calitate  pomii fructiferi trebuiesc curăţati în mod regulat. In principal marul si parul au nevoie de tăiere în fiecare an, în timp ce prunul şi cireşul nu sunt la fel de exigenti, aici interveninduse la 2-3 ani.

Este necesara o taiere aspră primii 2 - 3 ani pentru a modela pomul, urmată de o tăiere uşoară -de la varsta de 4 ani- pentru a menţinere si pentru formarea de noi ramuri .

Structura pomilor fructiferi

Un pom fructifer este compus din portaltoi (de bază) şi altoi (soi). Ramura de soi  se implanteaza în portaltoi prin diferite tehnici, in principal in despicatura sau inoculare

În funcţie de modul în care este creşterea portaltoiului, puteţi determina cat de mare va fi pomul dumneavoastra. Portaltoii cu o  crestere puternica vor produce copaci relativ mari. Cei mai frecventi portaltoi folositi  la noi sunt M9, M26, M27, M106, M120, etc.. Cea mai frecventă formă de taire a coroanei este cea de agreement- in forma de copac ( dar exista si alte forme ex. Gard fructifer, la care insa nu o sa ma opresc astazi). O coroana este compusa din:

·         tulpina principala (TP)

·         ramură principală (RP)

·         ramură laterală (RL)

·         lăstar de vârf (LV)

·         lăstar concurent (LC)

Pentru o gradina mica se va alege un portaltoi de vigoare mica M9, M26 deoarece coroanele copacilor mari sunt grele şi necesită tăiere foarte atenta . Pomul columnar şi cel de crestere medie va fi o opţiune mai bună, deoarece acestea sunt mici în creştere şi rodesc mai devreme.

De ce este necesară tăierea?

Există mai multe motive pentru care vor fi curatati pomii fructiferi

·         Construirea unei coroane stabile şi echilibrate la copacii tineri

·         Stimularea formarii de noi ramuri de rod ( şi a culturilor de buna calitate)

·         Intrarea de lumină şi aer în coroana copacilor  mari

·         Facilizarea culesul prin menţinerea coronamentului jos.

·         Aspectul estetic al pomului

Timpul propice pentru tăiere

Noile cercetari spun că sfârşitul verii şi toamna este cel mai bun timp cele mai multe tăieri la specile de samburoase (piersi, cais, prun, cireş, vişin),  în acest caz ranile se cicatrizeaza  mai usor. Pentru pomii din speciile de seminţoase (mar, par, gutui), este practic mai dificil, deoarece cele mai multe soiuri nu sunt recoltate atât de devreme. Pentru acestia, prin urmare, sfârşitul iernii, în continuare este cel mai bun timp pentru a o taiere simpla, atunci când frigul permite acest lucru, dar înainte sa apara seva.

Tăierea de vară (in verde), care vizeaza vârfurile de lăstari noi, făcuti in timpul sezonului. Tarea in verde stimulează formarea de flori pentru anul viitor, dar oferă, de asemenea, mai multă lumină fructelor din acest an pentru a obţine o coacere buna a acestora.  Pomii fructiferi pot fi tunşi, de asemenea, uşor, în primăvara târziu chiar înainte de înflorire

Tăierea in primii ani

CULTURA in PRIMUL AN se face o taire se face în legătură cu plantarea de plantare de primăvară sau în primăvara următoare o plantare de toamnă

Selectaţi trei până la patru ramuri principale ale pomului în jurul tijei de aproximativ 10 - 15 cm unul de altul şi cu un unghi cât mai posibil de obtuz. Scoateţi lastarii concurenti care cresc paralel cu trunchiul.

In partea de sus de pe ramurile laterale se taie la 25 de cm si cu indreptare in sus, deci sunt  mai mari decât ramurile laterale.

Unele principii importante

·         Selectaţi ramuri cu unghiuri obtuze, mai mari de 45 °.

·         Scoateţi intotdeauna ramurile puternic dezvoltate pe verticală.

·         Scoateţi intotdeauna ramurile moarte şi deteriorate, care pot deveni cu uşurinţă un canal pentru boli.

·         Faceti o taitura  dreapta - în afara gulerului  (inelul format de coaja între ramura principala şi cele secundare).

·         Ramurile de rod foarte bine direcţionate.

AL DOILEA ŞI AL TREILEa An se elimina lăstarii care cresc in interior şi incrucisati, cu unghiuri ascutite. Selectaţi noi ramuri principale de pe trunchi cu unghi obtuz şi lungimea ramurilor principale de anul trecut, care au tendinta de crestere in sus. Atunci când copacul a ajuns la o înălţimea corespunzătoare este taiata partea de sus a ramurii principale.

Începând cu AL PATRULEA AN, copacul creste destul de liber, necesitand doar tăiere uşoară de aerisire şi pentru îndepărtarea ramurilor moarte şi deteriorate. Cel mai important lucru acum este de a obtine lumina si aer în coroana, prin eliminarea ranurilor incrucisate şi a celor puternic dezvoltate în poziţie verticală.

Pentru cele mai bune rezultate scoateţi complet ramuri mai mari , în loc de tairi din ramuri mici portiuni din  locuri multiple. Pentru aceasta va recomand sa priviti pomul de la distanţă şi din unghiuri diferite, astfel încât să puteţi vedea mai uşor forma acestuia si toate ramurile care pot fi eliminate.

Prunul şi cireşul

Prunii şi cireşii ar trebui să fie curăţati cu mare atenţie. Este suficient tairea ramurilor  este uscate, deteriorate sau bolnave şi, eventual in etajul superior ramurile care cresc prea des.

În caz contrar, aceşti copaci pot fi lasati să crească în mod liber. Crengile care se ofilesc în vara sunt, probabil, infectat cu o boala fungica care intră prin flori şi apoi se răspândeste în alte zone ale arborelui. Acestea ar trebui să fie eliminate cât mai curând posibil.

Întinerire

Pomii imbatraniti, care cresc slab pot fi revigorati prin tăieri drastice.

Ramurile principale sunt tăiate în mod substanţial. Pastrarea  unui cuplu de ramuri secundare balansoare, care pot acţiona ca lider de seva. Taierile de intinerire, pot şi ar trebui, să fie extinse pe durata a mai mulţi ani, altfel socul va fi prea mare pentru copac. După tăiere, va avea loc o creştere noua viguroasă . Lastarii subţiri care cresc  şi unele ramuri salvate ar putea deveni noile ramuri laterale.