vineri, 24 februarie 2012

DRAGOBETE Plante folosite in ritualuri magice


Despre sarbatoarea dragostei _Dragobetele _ s-a scris in nenumarate randuri asa ca nu o sa ma opresc la semnificatia acestei zile ci o sa va prezint cateva plante considerate “miraculoase” si folosite in diverse descantece, farmece si vraji de dragoste. Intreg poecesul se desfasura in mod ritualic persoanele care culegeau plantele trebuiau sa fie curate sufleteste si trupeste, sa spuna anumite cuvinte magice, sa aiba o anumita tinuta vestimentara, sa-i ofere pamantului dupa care a fost culeasa planta  paine, sare si apa. Locul de unde se puteau culege plantele trebuia de asemenea sa fie unul deosebit (neumblat de oameni, acolo unde nu se aud cainii latrand).
Cuvintele spuse in soapta erau: "Intorcatoare, Intorcatoare,/ Cum te invarti tu dupa soare,/ Soarele dupa tine,/ Toti baietii dupa mine!". O alta practica a tinerelor si femeilor era aceea de a merge noaptea, la anumite sarbatori, la un loc departat si curat si sa se tavaleasca in iarba, ca sa fie dragastoase tot anul.
BUSUIOCUL
Busuiocul este, poate, una dintre cele mai cunoscute plante ale carei puteri magice sunt invocate de fete si de feciori pentru a-i ajuta in dragoste.
Odata, demult, un baiat si o fata se iubeau mult. Dar intr-o zi fata moare. Flacaul statea la mormantul ei si plangea. Pe mormantul fetei a inceput sa creasca o floare cu un miros frumos. De atunci, floarea poarta numele iubitului fetei moarte: Busuioc.
Busuiocul are un fel de putere hipnotizatoare: "Floricea de busuioc,/ Ce opreste mandru-n loc" sau "Si sa cati murgule-n zori/ Sa-mi gasesti vreo doua flori/ Si la cap, si la picioare/Sa-mi sadesti cate o floare./Una floare de bujor,/ Ce pare ca arde-n dor,/Si alta de busuioc,/Ce opreste mandra-n loc". Citatele ii aprtin etnologului Simion Fl. Marian si au fost publicate in lucrarea "Botanica romaneasca" .

MATRAGUNA, IMPARATEASA PLANTELOR
Otrava sau elixir? Depinde de ceea ce iti doresti. Matraguna este in panteonul romanesc personificarea unei plante folosite inca din Antichitate si pana in zilele noastre, de medicina empirica, pentru efectele ei miraculoase. Matraguna mai poarta numele de Cireasa Lupului, Marea Doamna, Imparateasa, Imparateasa ierburilor. Este invocata pentru dragoste, casatorie, dar si pentru bogatie, fericire sau, dimpotriva, sa desparta dragostele, sa semene ura, dusmanie, saracie. Pentru a avea matraguna, trebuia respectat un ritual strict. Descantatoarea mergea, curata trupeste si sufleteste, in padure, departe de sat, acolo unde nu se aud nici caini, nici pisici, nici cocosii cantand, cauta matraguna, o fixa cu privirea si o insemna cu fir rosu. Apoi, femeia se intorcea in sat si astepta timpul favorabil culegerii. De obicei, matraguna aleasa era culeasa intr-o zi de marti, iar culegatoarea mergea singura sau insotita de cele sau cei care aveau nevoie de ajutorul matragunei - fetele nemaritate, nevestele lipsite de dragostea barbatilor. La matraguna insemnata mergeau inainte de ivirea zorilor, pe tacute sau pe nemancate. O salutau cu respect, "Buna dimineata, Doamna Mare", se dezbracau, se despleteau, se inchinau in fata ei, se roteau in jurul ei. Cuplurile feminine se imbratisau, se mangaiau, mimau actul sexual in timp ce descantatoarea o roaga cu blandete: "Matraguna, Doamna buna,/ Nu te iau de bolunzit,/ Ci te iau de indragostit;/ Nu te iau sa bolunzesti..."
Altul era descantecul pentru fetele nejucate de feciori, pentru invrajbire intre oameni. Cand matragunei i se cerea sa casatoreasca tinerii, se simula veselia si voia-buna, cand era luata pentru vraji de urat si despartit, se mimau supararea si cearta.
Dupa stabilirea scopului pentru care era furata pamantului, matraguna era smulsa din pamant, iar locul care o ajutase sa creasca era rasplatit cu paine, sare, un ban de argint, miere, vin.
Ritualul se incheia astfel: culegatoarele se intorceau in sat in tacere, nu se uitau inapoi, nu spuneau vorbe urate, evitau intalnirea cu alte persoane. Matraguna, adusa acasa, era sacra, se pastra la loc de cinste, la icoana.
CICOAREA
Iata o alta personificare a unei plante folosite ca leac de dragoste. Cicoarea creste prin fanete, locuri virane si pe marginea drumurilor. Are multe intrebuintari in medicina populara si este invocata in farmece de fetele necasatorite. Cicoarea este cea care va pune pe jar inimile petitorilor. Este indragita in special de tinere care o pun sub capatai, impreuna cu camasa celui dorit, sa le spuna in vis ursita. Sau, alta metoda, fetele se afumau, se spalau cu floare de cicoare sa le scape de urat si de farmecele vrajitoarelor: "Frunzulita trei cicori,/ Fusei la trei vrajitori,/ Toate trei mi-au spus ca mor!/ Numai una ochesica,/ Aia-mi spusa sa n-am frica".
Cicoarea apare intr-o legenda ca Zana Florilor, care se spala cu roua inainte de rasaritul soarelui pentru a nu fi vazuta de nimeni. Fiind vazuta intr-o zi de Soare, acesta a trimis doi luceferi sa o peteasca. Zana il refuza si Soarele, suparat, o transforma in floare de cicoare.

ALTE PLANTE MIRACULOASE




Buhaiul de balta (boul de balta) este o personificare a unei plante mici (Listera ovata) din familia Orchidaceae, care creste prin paduri si pasuni umede. Rizomul, scos din pamant, este macinat si pus in taratele vacilor pentru a stimuli rutul. In ceea ce priveste puterile sale in domeniul dragostei, in tinuturile Neamtului, buhaiul de balta  era pus in apa de baie a fetelor, care ii cereau sa le ajute sa fie placute de baieti si sa se marite cat mai curand. Sulfina are si ea puteri miraculoase. Este o planta invocata in descantecele de dragoste, in special in cele de aflare a ursitei. Este utilizata si in medicina populara, dar si pentru vopsitul textilelor cu culori vegetale, la fabricarea sapunului de casa.