miercuri, 22 februarie 2012

Coacăzul negru

Coacăzul aparţine familiei Saxifragaceae, cu 150 de specii, între care există genul botanic Ribes cu speciile: coacăz negru (Ribes nigrum), coacăz roşu (R. rubrum), coacăz de munte (R. alpinus), coacăz auriu (R. aureum), agriş (R. grossularia) etc.Coacăzul negru este un arbust nespinos, înalt de 1-1,5 metri, puternic ramificat de la bază, cu tulpini viguroase. Sistemul radicular este relativ superficial, situat la adâncimi de numai 10-30 cm, ramificat doar pe suprafaţa proiecţiei coroanei.Frunzele sunt împărţite în 3-5 lobi triunghiulari, cu margini dinţate, puţin păroase pe faţa inferioară şi garnisite cu numeroase glande punctiforme, galbene şi parfumate.Florile sunt mici, galben-verzui la exterior şi roşii spre interior, grupate câte 5-10 în ciorchini, care atârnă în jos. Înflorirea are loc primăvara timpuriu, mai frecvent în lunile aprilie-mai şi durează 14-15 zile, începând de la baza ciorchinilor spre vârf. La circa 60 zile după fecundarea florilor are loc maturarea fructelor, cam în a doua decadă a lunii iulie. Fructele sunt bace sferice, cu diametrul de 0,5-1 cm, având o culoare neagră, parfumate şi cu gust plăcut, aromatic şi puţin acrişor.Fructele, un depozit de vitamina CFructele de coacăz negru sunt considerate printre cele mai bogate în vitamina C (150-200 mg la 100 grame fructe), de 3 ori mai mult decât portocalele. În plus, vitamina C din fructe este foarte stabilă atât la şoc termic, cât şi la oxidare, datorită complexului de substanţe organice care inhibă procesele oxidative. Garnitura enzimatică este completată cu provitamina A, complexul B (B1, B2, B6) şi vitamina PP. Datorită conţinutului ridicat în antociani este asigurat rolul exercitat de vitamina P.În afară de vitamine, există carotenoizi, antocianine, flavonoizi, acizi organici (2,5-3,5% între care predomină acidul citric şi acidul malic). Analizele au scos în evidenţă prezenţa unei cantităţi mari de zaharuri (10-14%) care dau dulceaţa fructelor, apoi proteine (0,9%), pectine, taninuri şi un ulei esenţial de culoare verde (până la 0,2%), format din hidrocarburi terpenice.Merită să fie menţionată bogăţia fructelor în săruri minerale cu potasiu (870 mg), calciu (60 mg), magneziu (17 mg), fier, sodiu, fosfor, zinc şi alte microelemente.Aportul caloric de 56 kcal la 100 g fructe întregeşte valoarea terapeutică şi nutritivă a fructelor.Frunzele conţin vitamina C, rutozizi, taninuri, ulei esenţial şi săruri de potasiu. Seminţele de coacăz conţin acid gama-linoleic, un acid gras de mare valoare nutritivă. 

2 comentarii:

  1. Am o stpina in fosta SCP Tg. Mures ,am recoltat lastari din fosta plantatie de cocaz negru si mi-am facut o pepiniera proprie in ultimii 3 ani.Stiu ca acolo au fost doua soiuri unul stiu ca se cheama "tenah' pe celalalt nu mai stiu cum se cheama. am cateva mii de butasi plantati si vreau sa plantez 1 ha. teren .Vreau sa stiu unde am gresit si daca s-ar putea sa fac un lucru bun ?Mentionez ca sunt vechi pasionat de pmicultura si am 5 ha plantate cu nuci din pepiniera proprie (din saminta)si vreau sa plantez printre ei coacaz. Multumesc!

    RăspundețiȘtergere
  2. La plantarea coacazului trebuie avut in vedere ca acesta prefera solul argilo-lutos, reavan, cu fertilitate ridicata si un drenaj corespunzator. In ceea ce priveste exozitia, in zona de deal, pantatiile se amplaseaza pe versantii sudici (sud-vestici sau sud-estici) pe cat posibil ferite de curentii de aer (deci in plin soare). Si cel mai important, in zona nucului aproape toate plantele se dezvolta foarte greu sau mor.
    Nu stiu de ce ziceti ca ati gresit daca inca nu ati infiintat plantatia. Daca butasii sunt sanatosi (si de soi!!!!!) cred ca o sa faceti treaba buna. In caz contrar incercati pe o suprafata mai mica cu material saditor de calitate si in timp va puteti extinde. Am avut un cumparator caruia i-am vandut cativa butasi si din ce mi-a povestit a patit-o cu materialul dubios. A infintat o plantatie pe 30 ari si dupa 4-5 ani mai asteapta inca sa-i dea rod. Va doresc multa bafta !

    RăspundețiȘtergere