Păcăleala locurilor de muncă ANOFM

Este regretabil faptul că păcăleala locurilor de muncă publicate pe site-ul ANOFM nu este demascată de către persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, care îşi irosesc timpul şi resursele pentru o activitate inutilă. O să încerc să detaliez puţin şi dacă doriţi puteţi posta comentarii despre acest lucru aici pe blog sau direct pe site-ul ANOFM (dacă va oferă spaţiul necesar). Să încep cu .... începutul.  

Dacă căutaţi un loc de muncă în afara de site-urile gen  @@@@job_ unde vi se cere să creati cont de utilizator şi să va abonaţi la tot felul de actualizări nefolositoare (câţi aţi reusit să vă gasiţi de lucru aici !!!???),_ aveţi la dispoziţie ANOFM /AJOFM.

Aici vedem că ar fi mii si mii de locuri de muncă care mai de care, şi multumiţi începem să căutăm. Nu dau (încă) exemple  dar eu am apelat la AJOFM judeţul......... şi ciudaţenie mare : mi se spune din start că nu mai sunt locuri de munca  şi asta desi oferta era pe săptamâna în curs, din care nu trecuseră decât doua zile. Ii intreb: „Dacă ştiţi că sunt expirate de ce nu le ştergeţi?” la care am primit un răspuns profesional (HA, HA!): „ Nu avem timp să ne ocupăm de asta, dar dacă ştiti asemenea locuri de muncă  spuneţi-ne şi le stergem noi de acolo.” Ei bine după ce le-am dat cateva exemple ce credeti ca s-a întâmplat!? Au ramas bine merci  şi tot acolo sunt şi acum.

Atunci m-am gandit că ar fi o problemă cu respectiva Agentie Judeţeana şi am încercat la alta. Am dat telefon pentru a afla telefonul angajatorului. Sun la angajator şi ...ce credeţi,  locul s-a ocupat de O LUNA .   Sun din nou la agenţie şi mi se face legatura la alt birou pentru a face o sesizare. Am închis fără să mai fac nimic deoarece am pierdut aproape o jumatate de oră la telefon (şi vreo două pe internet ) şi totul costă: internet, curent, telefon, nervi, ( socoteşti totul mai ales atunci când nu ai un loc de muncă).  Nu mai povestesc de alte agentii judetene  unde un  roboţel  vă zice pasiv :” Pentru informaţii despre locuri de muncă apăsaţi:  1, 2, 123, etc.”, şi... puteţi astepta linistiţi, pentru că o să va raspundă după o jumatate de oră sau poate deloc.

Dacă extindem putin problema vedem că la nivel naţional din cele 6-7000 locuri de muncă rămân 60-70 si toate vă aşteaptă pe dvs. personal (unde or fi oare verii, nepoţii, cumnaţi şi alţi prieteni piloşi ai angajatorilor)

Iată un comunicat ANOFM publicat în ziarul Financiarul:  Peste 7.700 de locuri de munca sunt disponibile, la nivel national, in perioada 24 - 1 martie februarie (2012 n.n.), cele mai multe fiind in Capitala si in judetele Brasov, Cluj, Iasi, Bucuresti, Valcea, Calarasi si Ilfov.

Potrivit Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM), la nivel national sunt inregistrate 7.767 locuri de munca vacante.

Judetele cu cele mai multe locuri de munca disponibile sunt: Brasov (874), Cluj (832), Iasi (694), Bucuresti (506), Valcea (421), Calarasi (394), Ilfov (276), Timis (240) si Arad (264).

La nivel national, pentru persoanele cu studii superioare sunt inregistrate 680 de locuri de munca, cele mai multe pentru ingineri si subingineri, programator (50), asistent medical generalist (39), inspector asigurari (25), formator (13) si analist servicii client (12).

Vă doresc spor  în căutarea unui loc de muncă! 

Intretinerea plantatiei de zmeur

Lucrari de intretinere

Arbustii de zmeur au tendinţa de a creşte dezordonat şi apar lastari speculativi groasi si largi, ceea ce ar trebui interzis cu desavarsire. Acesti lastari trebuie separati de planta mama prin eliminarea cu rădăcină cu tot. In primăvara se efectueaza o reexaminare a lăstarilor crescuti în anul trecut, acestea ar trebui să rămână între 8 şi 10 buc. Dacă există mai multi va trebuii sa se taie cei mai slabi. In timpul sezonului de creştere de la coroana veche şi din rădăcinile rasadului cresc noi drajoni. La fiecare de tufa de zmeur ar trebui să fie lăsati 10 din cei mai puternici şi mai sănătoasi lastari, restul se taie inainte de a ajunge la o înălţime de 15 cm. La fel se procedeaza si cu lastarii crescuti intre randuri.  Menţinerea unei plantaţii formate din plante separate, nu numai că provoacă o reducere a randamentului, ci si o creştere puternică, dezordonata , iar tulpinile de rod sunt asfixiate de vegetatie şi  în plus, nu se mai poate face o protectie buna împotriva bolilor si daunatorilor.

Lastarii vechi de doi ani trebui să fie tăiati de la sol şi arsi. In acest mod, de elimina potenţialele surse de agenţi infectiosi patogeni. Acest lucru ar trebui să se facă chiar şi pe plantaţiile curate unde nu există simptome de boala si nici un declin al drajonilor de zmeura, ca o metoda preventiva. Taierile tulpinilor poate se face în general incepand cu luna septembrie, dar si dupa caderea frunselor (in uscat) in această stare este mult mai uşor să se selecteze şi să se debaraseze  decât în timpul verii. În vara anului ciupercile se răspândesc slab, astfel încât puteţi lăsa tulpinile vechi pntru toamna, atunci când eliminarea lor va dura mai puţin timp.

Lăstarii de un an vor fi fructifica în anul următor. Daca plantatia de zmeură este condusa pe fire de sârmă, tulpinile ar trebui să fie ataşate la acestea (din 5 in 5 cm de la una la alta). Scurtarea se efectuează numai atunci când lăstarii sunt mai mari de 180 cm (scurtarea reduce randamentul). Zmeura nesustinuta de fire ar trebui tăiata la o înălţime de aproximativ 120 m, deoarece în caz contrar se vor culca la sol. Aceasta taiere este absolute necesara dar reduce producţia de fructe de anul viitor.

Prăşitul zmeurei este procedura cea mai important lucrare care sustine o cultura buna, de calitate. La distantele mari dintre rânduri este uşor sa eliminam  buruienile mecanic cu instrumente adecvate, (gen motocultor, motosapa, plug) dar pe  rânduri, trebuie să le eliminam manual sau cu erbicide, care sunt uşor de utilizat pentru că tratamentul se efectuată primavara înainte de reluarea vegetaţiei sau toamna târziu. Cu toate acestea cel mai buna metoda de a pastra terenul curat de buruieni este aplicarea de erbicid pe intreaga suprafata a plantatiei.  Ea dă rezultatele cele mai bune, deoarece permite creşterea plantelor din rădăcinile de la suprafaţă, unde stratul de sol este cel mai fertil. Plantele, în primul an după plantare sunt foarte sensibile, deci ar trebui să se aplice ierbicid la doze mai mici . Dintre erbicidele recomandate sunt cele pe bază de simazin şi antrazin si pot fi menţionate: Gesatop 50WP şi Gesaprim 80WP.

Când se efectueaza tăierile la zmeură ar trebui să fie verificate şi reparate schelele si sarmele, dacă este necesar. Aceasta lucrare nu ar trebui amânată pentru lunile de iarnă deoarece in cazul unui îngheţ este dificil sa infingi parii, si o schela detoriorata afecteaza simtul estetic al clientilor potentiali. Dupa repararea schelelor se va trce la fixarea lastarilor la distante corespunzaroare, uniforme

Fertilizarea plantaţiilor de zmeură

Înainte de a infinta o plantatie de  zmeura, solul trebuie arat adânc pentru a permite introducerea in proximitatea rădăcinilor de gunoi de grajd, potasiu, fosfor şi magneziu. Doza recomandată este de 400-600 kg de gunoi de grajd, 1500-3000 g de potasiu, 1000-2000 g magneziu, 2000-3000 g de fosfor la 100 m2. Atunci când solul este acid trebuie corctat cu var.. În anii următori, cand zmeura a crescut cererea pentru azot, (doza de element) ar trebui să fie de aproximativ 600-1000 g N la 100 m2. Durata de viaţă utilă a plantaţiilor de zmeura este de aproximativ 10-12 ani, iar acestea ar trebui să fie ingrasate anual, cu potasiu, la o doză de aproximativ 800-1200 g (ingredient pur) pe 100 m2. Oferta de potasiu este foarte importanta datorita faptului că deficienţele de potasiu duc la o reducere a randamentului. Foarte des, chiar şi bine condusă plantaţia de zmeură poate da semne clare de deficit de magneziu şi de acemenea se reduce randamentul. Cea mai mare parte a solului, în cazul în care există deficienţe de magneziu sunt puternic acide. Ar trebui corctata acicitatea cu var sau dolomită, fără a crea un pH neutru (se recomanda un sol usor acid: pH 5-5,5).

 

Irigare

Nu există nici o îndoială că irigarea, poate ridica nivelul de randament al zmeurului.  Irigarea corectă este de dorit, în anii de dupa infintarea plantaţiei, în special în zonele în care precipitaţiile anuale au un volum de mai mic de 700 mm pe an, iar plantele sunt expuse  lunini solare. Plantaţii de zmeur se iriga prin picurare  deoarece necesită consum scazut de apă şi energie, sau cu aspersoare dar acestea pot afecta plantele, mai ales in peroada rodirii.

Avantajele cumpărării puieţilor cu rădăcina nudă

Plantele cu rădăcină nudă se obtin prin scoaterea răsadurilor din pepinieră si scuturarea solului creând un sistem de rădăcină liber, gol. Arborii şi arbuşti se recoltează din pepiniere - în toamnă după defoliere, în zilele calde de iarnă, sau  primăvara devreme.

 În cazul în care plantele sunt transportate de la locul de depozitare la locul de plantare trebuiesc acoperite cu saci sau alte materiale asemănătoare , pentru a proteja rădăcinile de uscare. Aceasta operatiune este obligatorie mai ales  în cazul în care bate vântul şi este soare – deoarece aceşti factori accelerează uscarea rădăcinilor . Plantele cu rădăcina nudă sunt destul de utilizate la puietii de arbori de foioase, arbuşti ornamentali, arbuşti fructiferi, altoi de trandafiri,  pomi fructiferi, plante perene. Alegerea plantelor cu rădăcina nudă permite evaluarea sistemul de rădăcină - dacă este viguroasă, simetrică şi bine proporţionată fată de coroană.

 În primăvara, o data cu apariţia  vremii calde, plantele încep să transporte seva la muguri pentru formarea de noi frunze sau flori şi umiditatea furnizată de sistemul de rădăcină se concentrează în plantă ducând la uscarea rădăcinilor. Daca rădăcinile sunt goale şi uscate  atunci procesul continuă să afecteze suprafata  plantei, prin urmare, este important ca plantarea butaşilor cu rădăcina nudă să se facă cat mai devreme, astfel încât acestea să nu puna în pericol intreaga plantă. Dacă aveti o pivniţă sau un alt lor racoros (atenţie însă să nu fie prea racoros şi plantele să îngheţe) , puieţii cu rădăcină nudă pot fi stocati acolo, întârziind astfel pierdera umiditati .  Termenul vânzării şi plantarii paote fi  extins în toamnă târziu si primavara devreme la plantele stocate în beciuri răcoroase (în plus pe tot parcursul iernii dacă vremea permite acest lucru sau primavara târziu) deoarece acestea se acomodeaza rapid la noul mediu. In plus preţul relativ scăzut este un alt factor important ( mai ales când achizitionati un număr mare de plante) făţă de cele în ghivece sau în containere. Prin urmare avantajul cert este constituit de faptul că  aveti posibilitatea de a evalua toate părţile plantei , aspectul, sănătatea şi caracteristicile  plantelor cumpărate.

 

PLANTELE MEDICINALE - panaceu sau otrava ?

Plantele medicinale folosite în exces şi fără o cunoaştere exactă a acestora precum şi a efectelor adeverse, poate avea consecinte grave, chiar letale pentru om.
Între cantitatea care vindecă şi cea care care daunează este un prag infim care poate fi trecut uşor  de către cei care neglijează faptul că plantele medicinale pot într-adevăr să ucidă.

Asta nu înseamnă să nu mai folosim plantele medicinale, numai că e bine să se aibă în vedere că, în practică, se întâlnesc şi plante care au un potenţial de toxicitate crescut şi care, folosite fără îndrumarea medicului, pot provoca diferite afecţiuni grave .

 Arnică (Arnica montana) – toată planta

Greaţă, vărsături gastralgii, ameţeală, diaree, hemoragii. Paralizant spinal, moartea survine prin asfixie 

Brânduşă de toamnă (Colchicum autumnale) – toată planta

Arsuri şi mîncărimi în gură şi faringe, urmate după 5-6 ore de vărsături, dureri puter­nice abdominale, diaree pu­ternică.Hematurie, poliurie urmată de anurie; dispnee, cianoză, tahicardie, colaps, puls nere­gulat, tremurături musculare ; Doza mortală este 5 g seminţe. Paralizia centrilor respiratori produce moartea.

 Călin (Viburnum opulus) – fructe

Greaţă, vărsături, diaree, som­nolenţă, apatie.

 Cetină de negi (Juniperus sabina)- partea aeriană

Extern iritant pentru piele şi mucoase, provocînd ulceraţii. Intern: vărsături şi scaune violente, iritant gastrointestinal şi al organelor genitale, producînd congestii puternice, hepatonefrite, comă şi moarte.

 Cimişir (Buxus sempervirens) – frunze

Greaţă, vărsături, diaree, ex­citaţie,   tulburări   nervoase, diminuarea   sensibilităţii   şi motilitaţii, paralizie

 Cucuta (Cicuta virosa) – toata planta

Greaţă,  vărsături,  tulburări auditive  şi vizuale,   orbire, mers   dezordonat,   diminua­rea sensibilităţii şi motilității paralizia muşchilor dia­fragmei, paralizie respiratorie, moarte.

 Degeţel (Digitalis sp.) – partea aeriană

Anorexie, bradicardie, gre­ţuri, vărsături, colici intesti­nale, aritmie cardiacă, extrasistole, bloc cardiac, fibri­laţie ventriculară, delir, con­vulsie,  comă,  moarte.

 Dracilă (Berberis vulgaris) – scoarţa

Greaţă, vărsături, colici ab­dominale, uneori însoţite de scaune apoase

 Ferigă (Dryopteris filix-mas) - în special  rizomii şi părţile aeriene

Greaţă, vărsături, dureri ab­dominale; ameţeli, convulsii, cefalee, psihoze şi alteraţie de nerv  optic; anemie hemolitică,    hepatită,  albuminurie, sincope.

 Iederă (Hedera helix) – în special fructele

Greaţă, vărsături, colici intes­tinale, diaree puternică; prurit (mîncărime) fructele pro­duc intoxicaţii

 Lăcrămioare (Convallaria majalis) – toata planta

Greţuri, vărsături, colici in­testinale. Contracţii cardiace neregulate, spasme ale muş­chilor respiratori, fibrilaţie ventriculară, accelerarea pul­sului, apoi scăderea presiunii arteriale, respiraţie foarte len­tă şi profundă, delir, comă, oprirea inimii în sistolă.

 Mac (Papaver somniferum) - Părţile  aeriene  ale  plantei mai puţin   seminţele   mature

Excitaţie, euforie, apoi vărsă­turi, depresiune, anxietate cu mioză puternică, bradicardie bradipnee urmată de tulbu­rări profunde respiratorii şi cianoză. Halucinaţii, transpi­raţii  reci   şi  privire   fixă. Pareză generală eventual con­vulsie prin  asfixie.  Pareze urinare, oligurie. Somnolenţă, comă, cu respiraţie foarte pro­fundă. Moarte. 

Mărul-lupului  (Aristolochia clematitis) – în special fructele şi seminţele

Greaţă, vărsături, scaune dese, uneori sanguinolente, intoxicaţii grave

 Mătrăgună (Atropa belladonna) – toată planta

Uscarea gurii, faringelui, sete puternică; dilatarea pupilei, insensibilitate la lumină; slă­biciune musculară, ameţeală; cefalee, delir erotic, veselie exagerată, uneori acces de furie; pierderea memoriei şi cunoştinţei, diminuarea sen­sibilităţii, accelerarea pulsu­lui şi respiraţiei, halucinaţii.

 Nemţisor (Delphinium  consolida) – părţile aeriene ale plantei

În cantităţi mari produce greaţă şi vărsături; colici puternice intestinale, tremurături, senzaţie de frig, aste­nie, apoi paralizie musculară, paralizie respiratorie şi car­diacă.

 Omag (Aconitum species) - toată planta

Greaţă, vomă, salivaţie, sen­zaţie de arsură şi acreală în gură,  pe limbă şi faringe, furnicături în tot corpul, adinamia, midriază, halucinaţii colorate urmate de abolirea văzului şi auzului, cianoză, respiraţie neregulată, oprirea respiraţiei apoi a inimii în diastolă.  Inteligenţa rămîne nealterată pînă la sfîrşit.

 Pedicuţă (Lycopodium clavatum) – partea aeriană

Sporii nu sînt toxici. Părţile aeriene ale plantei, datorită alcaloizilor, pot produce văr­sături şi salivaţie puternică, în doze mai mari produce convulsii puternice, paralizia nervilor motori, comă, moar­tea  survenită  prin  asfixie.

 Pelin (Artemisia absinthium) – partea aeriană

Greaţă, ameţeli, vărsături, tremurături ale membrelor, convulsii violente epileptiforme, evacuări involuntare, pierderea cunoştinţei, respi­raţie profundă, zgomotoasă; halucinaţii; doze ridicate pot produce moartea

 Ricin (Ricinus communis) – seminţe

Gastroenterite hemoragice, fenomene de nefrită, hepatită, colaps, spasme musculare

 Rostopască (Chelidonium majus) – toată planta

Tulburări nervoase şi diges­tive (greaţă, vărsături, gastralgii, diaree) hematurie, comă, moartea survenind prin pa­ralizia  centrilor  respiratori. Pulberea plantei uscate este iritantă pentru ochi şi poate fi absorbită pe cale respira­torie, ducînd la fenomenele toxice descrise. Sucul plantei (latexul) este de asemenea iritant pentru ochi.

 Soc (Sambucus nigra) – scoarţa

În doze mari poliurie, diaree, greaţă şi vărsături. Frunzele dar mai ales florile proaspete, aplicate pe piele provoacă o iritatie puternică cu eritem

 Spânz (Helleborus purpurascens) – în special rizomii

Salivaţie,   greaţă,   vărsături repetate, dificultăţi la înghi­ţire, colici abdominale, diaree, ameţeli, senzaţie de greutate exagerată a capului, adinamie, sughiţuri,  tremurături,  con­vulsii tetaniforme, midriază, slăbirea şi rărirea pulsului, dispnee, somnolenţă, moarte.

 Stirigoaie (Veratrum album) – toată planta

Senzaţie de arsură a căilor digestive superioare, apoi anestezie, salivaţie, sete, vărsă­turi, dureri abdominale; tremurături, prurit, senzaţie de frig, astenie musculară; hipotensiune, dispnee cu bradipnee, colaps grav, paralizie respira­torie şi cardiacă 

 Tătăneasă (Symphytum officinale) - toată planta

paralizie centrala si leziuni hepatice severe

 Vâsc (Viscum album) – toată planta

Paralizie bulbară, aritmie, stop cardiac şi respirator. Cel mai toxic este vîscul recoltat de pe speciile genului Populus

 Vârnanţ (Ruta graveolens) - toată planta

 Gastroenterite   grave,   exci­taţie urmată de depresiune, hipotermie, puls lent,  poliurie, inflamarea uterului, he­moragii uterine puternice, tul­burări senzoriale, somnolenţă, comă, moarte

 Zârnă (Solanum nigrum) – toată planta

Greaţă, vomă, midriază, ha­lucinaţii   vizuale,   ameţeală, astenie. Creşterea diurezei şi transpiraţiei, tulburări ale sis­temului nervos central. Para­lizia activităţii cardiace  şi respiratorii, adinamie, colaps

Taierile la arbustii fructiferi

Toti arbustii ar trebui să fie tunşi în mod regulat pentru a maximiza recolta.

Zmeurul

Zmeurul ar trebui să fie tuns sau mai degrabă curatat în fiecare an. Zmeurul produce recolte pe lăstarii de anul trecut. După recoltare, acestia sunt consumati şi trebuiesc eliminati pentru a face loc pentru cresterea de noi lăstari care va vor oferi recolta anului viitor.

Se vor rari  de asemenea si lăstari noi. Cantitatea corespunzătoare unei plante este de 8-10 drajoni pe metru patrat, deoarece in rândurile de zmeura dense  se dezvolta boli fungice şi dăunători.

Zmeurul de toamnă este un nou tip de zmeura, care dă fructe pe lăstari noi.Acestea ar trebui să fie tăiat complet in toamna.

Coacăzul şi agrişul

Coacăzul negru ar trebui să fie tuns în fiecare an, în timp ce la coacăzul roşu şi agriş se poate intervenii o dată la  trei - patru ani. Coacăzul negru produce cea mai bună recoltă pe doua ramuri bine echilibrate.

Se recomanda o tăire anuală de aierisire, eliminandu-se aproximativ o treime din arbust. Ramurile mai mari vor fi de asemenea eliminate. Scoateţi ramurile intrepătrunse. Scoateţi ramurile întregi printr-o taietura dreapta efectuata cu foarfeca de vie jos la baza lăstarului.

Unelte necesare

Este important să aveti instrumente de bune, care oferă o tăiere curată,  netedă si care se vindecă mai repede. Uneltele folosite în activitatea de tăiere sunt: ferăstrăul , si foarfeva de tăiat via .  Ferăstrăul poate fi fie un ferăstrău pentru tăiat lemne de foc cu o lamă mai mica sau asanumitul “coadă de vulpe” pentru ramificatiile mai groase sau foarfeca pentru vie care vă permite acesul in zonele inguste.

Daca inca nu aveti o foarfeca de tăiat via puteti alege una cu lame mobile din oţel de înaltă calitate care  se poate ascutii uşor sau daca e cazul pentru a înlocui lamele.

Alege-ti unelte de calitate – care  dureaza mai mult! Mai degrabă cumparati o unealtă de calitate bună decât o mulţime de unelte speciale de calitate inferioară.

Un ultim sfat : in locurile adanci unde nu puteti patrunde cu foarfeca pentru vie puteti folosi o foarfecă de croitorie (alimentară, de tuns) dar numai pentru ramurile mai puţin groase.

Din popor _ DESPRE BATRANI

De demult,  pe  moşnegi  şi  pe  babe  îi  omorau, ziceau cã,  dacã nu

pot sã lucreze, la ce sã mai trãiascã pe lume, sã fie de nacaz celorlalţi?

Dar unui om tînãr, fiindu-i milã de tatãl sãu, l-a ascuns într-o groapã

şi acolo îl ţinea şi-i da de mîncat. Într-o primãvarã, îi spune bãtrînul

ficiorului ca sã nu are dealurile, cãci anul acela va fi secetos, dar sã

samene  pe  bahnã.  Cei  bãtrîni  cunosc  anul  dupã  iarnã: dacã  ninge

iarna  de ajuns,  atunci anul e  bun    ploios  , da  dacã  nu,  e secetã.

.iciorul a fãcut aşa. La toţi oamenii nu se fãcuse pîne, dar la dînsul

s-a fãcut. În alt an, bãtrînul iar l-a învãţat:  Tu sã nu sameni pe şes,

sã  s am eni pe dea l, c ã a re s ã fie m ultã ploa ie  ş i tot aş a cîţiv a a ni de-a

rîndul. Toţi oamenii se mirau cum de ştie el aşa bine sã potriveascã,

cã doar nu era nazdravan şi l-au apucat din scurt. Atunci el a spus cã

tatãl sãu  îl  învaţã. Oamenii  au scos pe moşneag  afarã şi  de  atunci

s-au  pus  la  cale ca  sã nu  mai omoare bãtrînii, cãci tot  sînt  buni  la

ceva, chiar dacã nu pot lucra, dar învaţã pe cei tineri.

DATINILE SI CREDINTELE POPORULUI ROMAN vol I. Elena Veronca

DRAGOBETE Plante folosite in ritualuri magice

Despre sarbatoarea dragostei _Dragobetele _ s-a scris in nenumarate randuri asa ca nu o sa ma opresc la semnificatia acestei zile ci o sa va prezint cateva plante considerate “miraculoase” si folosite in diverse descantece, farmece si vraji de dragoste. Intreg poecesul se desfasura in mod ritualic persoanele care culegeau plantele trebuiau sa fie curate sufleteste si trupeste, sa spuna anumite cuvinte magice, sa aiba o anumita tinuta vestimentara, sa-i ofere pamantului dupa care a fost culeasa planta  paine, sare si apa. Locul de unde se puteau culege plantele trebuia de asemenea sa fie unul deosebit (neumblat de oameni, acolo unde nu se aud cainii latrand).

Cuvintele spuse in soapta erau: "Intorcatoare, Intorcatoare,/ Cum te invarti tu dupa soare,/ Soarele dupa tine,/ Toti baietii dupa mine!". O alta practica a tinerelor si femeilor era aceea de a merge noaptea, la anumite sarbatori, la un loc departat si curat si sa se tavaleasca in iarba, ca sa fie dragastoase tot anul.

BUSUIOCUL

Busuiocul este, poate, una dintre cele mai cunoscute plante ale carei puteri magice sunt invocate de fete si de feciori pentru a-i ajuta in dragoste. Odata, demult, un baiat si o fata se iubeau mult. Dar intr-o zi fata moare. Flacaul statea la mormantul ei si plangea. Pe mormantul fetei a inceput sa creasca o floare cu un miros frumos. De atunci, floarea poarta numele iubitului fetei moarte: Busuioc. Busuiocul are un fel de putere hipnotizatoare: "Floricea de busuioc,/ Ce opreste mandru-n loc" sau "Si sa cati murgule-n zori/ Sa-mi gasesti vreo doua flori/ Si la cap, si la picioare/Sa-mi sadesti cate o floare./Una floare de bujor,/ Ce pare ca arde-n dor,/Si alta de busuioc,/Ce opreste mandra-n loc". Citatele ii aprtin etnologului Simion Fl. Marian si au fost publicate in lucrarea "Botanica romaneasca" .

MATRAGUNA, IMPARATEASA PLANTELOR

Otrava sau elixir? Depinde de ceea ce iti doresti. Matraguna este in panteonul romanesc personificarea unei plante folosite inca din Antichitate si pana in zilele noastre, de medicina empirica, pentru efectele ei miraculoase. Matraguna mai poarta numele de Cireasa Lupului, Marea Doamna, Imparateasa, Imparateasa ierburilor. Este invocata pentru dragoste, casatorie, dar si pentru bogatie, fericire sau, dimpotriva, sa desparta dragostele, sa semene ura, dusmanie, saracie. Pentru a avea matraguna, trebuia respectat un ritual strict. Descantatoarea mergea, curata trupeste si sufleteste, in padure, departe de sat, acolo unde nu se aud nici caini, nici pisici, nici cocosii cantand, cauta matraguna, o fixa cu privirea si o insemna cu fir rosu. Apoi, femeia se intorcea in sat si astepta timpul favorabil culegerii. De obicei, matraguna aleasa era culeasa intr-o zi de marti, iar culegatoarea mergea singura sau insotita de cele sau cei care aveau nevoie de ajutorul matragunei - fetele nemaritate, nevestele lipsite de dragostea barbatilor. La matraguna insemnata mergeau inainte de ivirea zorilor, pe tacute sau pe nemancate. O salutau cu respect, "Buna dimineata, Doamna Mare", se dezbracau, se despleteau, se inchinau in fata ei, se roteau in jurul ei. Cuplurile feminine se imbratisau, se mangaiau, mimau actul sexual in timp ce descantatoarea o roaga cu blandete: "Matraguna, Doamna buna,/ Nu te iau de bolunzit,/ Ci te iau de indragostit;/ Nu te iau sa bolunzesti..." Altul era descantecul pentru fetele nejucate de feciori, pentru invrajbire intre oameni. Cand matragunei i se cerea sa casatoreasca tinerii, se simula veselia si voia-buna, cand era luata pentru vraji de urat si despartit, se mimau supararea si cearta. Dupa stabilirea scopului pentru care era furata pamantului, matraguna era smulsa din pamant, iar locul care o ajutase sa creasca era rasplatit cu paine, sare, un ban de argint, miere, vin. Ritualul se incheia astfel: culegatoarele se intorceau in sat in tacere, nu se uitau inapoi, nu spuneau vorbe urate, evitau intalnirea cu alte persoane. Matraguna, adusa acasa, era sacra, se pastra la loc de cinste, la icoana.

CICOAREA

Iata o alta personificare a unei plante folosite ca leac de dragoste. Cicoarea creste prin fanete, locuri virane si pe marginea drumurilor. Are multe intrebuintari in medicina populara si este invocata in farmece de fetele necasatorite. Cicoarea este cea care va pune pe jar inimile petitorilor. Este indragita in special de tinere care o pun sub capatai, impreuna cu camasa celui dorit, sa le spuna in vis ursita. Sau, alta metoda, fetele se afumau, se spalau cu floare de cicoare sa le scape de urat si de farmecele vrajitoarelor: "Frunzulita trei cicori,/ Fusei la trei vrajitori,/ Toate trei mi-au spus ca mor!/ Numai una ochesica,/ Aia-mi spusa sa n-am frica".
Cicoarea apare intr-o legenda ca Zana Florilor, care se spala cu roua inainte de rasaritul soarelui pentru a nu fi vazuta de nimeni. Fiind vazuta intr-o zi de Soare, acesta a trimis doi luceferi sa o peteasca. Zana il refuza si Soarele, suparat, o transforma in floare de cicoare.

ALTE PLANTE MIRACULOASE

Buhaiul de balta (boul de balta) este o personificare a unei plante mici (Listera ovata) din familia Orchidaceae, care creste prin paduri si pasuni umede. Rizomul, scos din pamant, este macinat si pus in taratele vacilor pentru a stimuli rutul. In ceea ce priveste puterile sale in domeniul dragostei, in tinuturile Neamtului, buhaiul de balta  era pus in apa de baie a fetelor, care ii cereau sa le ajute sa fie placute de baieti si sa se marite cat mai curand. Sulfina are si ea puteri miraculoase. Este o planta invocata in descantecele de dragoste, in special in cele de aflare a ursitei. Este utilizata si in medicina populara, dar si pentru vopsitul textilelor cu culori vegetale, la fabricarea sapunului de casa.