Din popor _ DESPRE BATRANI

De demult,  pe  moşnegi  şi  pe  babe  îi  omorau, ziceau cã,  dacã nu

pot sã lucreze, la ce sã mai trãiascã pe lume, sã fie de nacaz celorlalţi?

Dar unui om tînãr, fiindu-i milã de tatãl sãu, l-a ascuns într-o groapã

şi acolo îl ţinea şi-i da de mîncat. Într-o primãvarã, îi spune bãtrînul

ficiorului ca sã nu are dealurile, cãci anul acela va fi secetos, dar sã

samene  pe  bahnã.  Cei  bãtrîni  cunosc  anul  dupã  iarnã: dacã  ninge

iarna  de ajuns,  atunci anul e  bun    ploios  , da  dacã  nu,  e secetã.

.iciorul a fãcut aşa. La toţi oamenii nu se fãcuse pîne, dar la dînsul

s-a fãcut. În alt an, bãtrînul iar l-a învãţat:  Tu sã nu sameni pe şes,

sã  s am eni pe dea l, c ã a re s ã fie m ultã ploa ie  ş i tot aş a cîţiv a a ni de-a

rîndul. Toţi oamenii se mirau cum de ştie el aşa bine sã potriveascã,

cã doar nu era nazdravan şi l-au apucat din scurt. Atunci el a spus cã

tatãl sãu  îl  învaţã. Oamenii  au scos pe moşneag  afarã şi  de  atunci

s-au  pus  la  cale ca  sã nu  mai omoare bãtrînii, cãci tot  sînt  buni  la

ceva, chiar dacã nu pot lucra, dar învaţã pe cei tineri.

DATINILE SI CREDINTELE POPORULUI ROMAN vol I. Elena Veronca